Luminarile ard sapte ore. Uneori bate vintul bate aerul conditionat si una sau doua din ele se sting. Cind am timp le aprind pe loc, cind am pacienti le aprind dupa ce pleaca pacientii. A venit o pacienta si cind m-am dus sa-i deschid usa am vazut ca una dintre luminari se stinsese. Am zis lasa c-o aprind mai tirziu , dar n-am apucat, tratamentul s-a cam lungit astfel ca si pacienta de dupa ea a asteptat cinci minute. Cind am iesit din cabinet era in contemplarea lumianarilor. Facea meditatie.
Uite, una s-a stins, zice.
Nu-i nimica,o aprind dupa ce terminam tratamentul.

Ii bag femeii acele-n corp ii pun discul cu muzica irlandeza care-i place si ies sa duc un borcanel in bucatarie. In mod absolut normal borcanelul cade pe ciment se sparge buuuuf imprastie tot ce-avea in el, adun cioburile adun ce era-n borcan spal podeaua revin la pacienta sa-i invirt acele-n ea. Ca sa precizez, luminarile astea nu stau de capul lor ci-n niste paharele colorate, ideea Ucai, buna idee. Ca sa aprind luminarile am niste bete lungi, e o istorie intreaga. In fine, eliberez pacienta aia pleaca si pe drum imi spune vezi sa nu uiti s-aprinzi luminarea .
Nu uit zic.

O duc pina la poarta, iau niste rufe de la uscat intru-n casa ma duc la sertar iau batul lung iau bricheta sa aprind luminarea. Ma uit la pahar luminarea ardea linistita.
Mai femeie-mi zic, tu te-ai tampit la tot capu. Nu se poate sa arda cind doua ore si ceva a fost stinsa si doua persoane ti-au zis s-o aprinzi. Ai halucinatii.

Ma uit inca o data.Luminarea arde. Ma mai uit o data. Luminarea arde. Ma uit in paharele celelalte sa vad in comparatie cu ele cit e consumat din luminarea asta. Pare ca e mai putin consumat. Deci ca si cum s-ar fi stins si cineva a aprins-o mai tirziu. Da cine?

Ma uit la Goldie intrebator. Goldie casca plictisita. Doar n-o sa aprind eu luminari, parca zice, iar esti nebuna? Dau telefon la pacientele care-au plecat, le intreb daca ele au aprins. Ultima zice ca ea mi-a spus s-o aprind cind a plecat, n-a aprins-o. Cea dinainte zice ca n-a aprins-o da nu se mira nici daca se aprinde singura ca la mine-n casa-n doi ani jumate de cind vine a vazut altele si mai rele.

Dar nu pot sa nu incerc sa ma lamuresc. Cred ca stiu eu care-i faza, o buna amica, femeie cu simtul umorului de nu se poate a murit zilele trecute. Spiritul ei daca tot e liber sa faca niste plimbari si-o fi zis, ia s-o vad si pe nebuna asta ca m-a facut sa rid post mortem cu un de-ala de daca-l citeau cadeau aia din jur peste mine-n groapa. O fi venit amica mea a vazut luminarea si-o fi facut ea ce-o fi facut de-a aprins-o. Nu stiu cum da ea stie. Alta idee n-am nici sa ma omoare careva. De-aia zic asa ca e bine sa ma caut la cap, de pe de alta parte mai bine ma caut la luminari ca alea se-aprind de capul lor nu de capul meu.

Capul nu ma mai durea in schimb urechea dreapta o luase razna total impreuna cu juma de git pe-aceeasi parte. Le-am tratat cu indiferenta si cafea Istambul. Nici una nici cealalta n-au avut efectul scontat asa c-am renuntat sa le mai tratez in vreun fel. Cum n-aveam nimic de facut am plimbat-o pe Goldie printre ierburi in bucata de cimp ramasa neconstruita dar Goldie era agitata si-a vrut acasa. Ne-am intors acasa ,eu m-am apucat de citit iar Goldie s-a trintit pe covor sa-si continue somnul intrerup dupa parerea ei de dorintele mele de-a ma plimba pe cimp. Tocmai eram la partea cea mai palpitanta a volumului de hipnoza cind Goldie a inceput sa miriie.

Taci din botm am tipat la ea.
Hap-hap, a tipat si ea la mine.
Bine.
Am raspus.Oricum poarta era incuiata usa la fel. N-avea cine sa intre. Goldie a continuat sa miriie apoi a inceput sa se miorlaie cum face ea cind vine cineva pe care-l cunoaste in casa. A venit la mine cu osul ei preferat in gura si dind vesela din coada. Asta-i obiceiul ei la musafiri. Goldie, numai o musca putea sa vina, prinde-o si lasa-ma sa citesc pina nu te pocnesc cu osu-n cap.

Goldie chiuia vesela intra si iesea din camera cu osu-n bot din vesela din coada .M-am luat dupa ea, s-a dus in salon si-a inceput sa-i faca o curte nebuna canapelei albastre. Ba chiar in semn de prietenie si omagiu a pus osul pe canapea asa cum face cind mi-l daruieste de exemplu mie lui barbatu-meu sau lui fiu-meu.
Goldie, draga mea, nu sta nimeni pe canapea, zic. , ma asez eu, da-mi osul nenorocit si hai sa terminam cu chestia asta ca am de citit.
Ma asez pe canapea .
“Da-te jos de pe mine, la virsta asta copiii nu mai stau in bratele parintilor. Ce, esti baby gorilla?” aud in urechea dreapta vocea lui taica-meu.

Am sarit de pe canapea direct pe Goldie care dadea din coada prietenoasa. N-as putea afirma ca am facut pe mine de spaima dar pot afirma ca era sa se produca evenimentul.
Scuipa-ti in sin ! Il aud pe taica-meu. Tu esti marea specialista-n treburile astea acu de ce te-ai speriat ca o gaina proasta?
Nu m-as speriat, replic cu vitejie, numa m-ai luat prin surprindere.
De-aia esti glabena ca ceara cind in general esti galbena ca lamiia?
Auzi domn’doctor.tu daca te-ai fi intilnit cu bunicul Carol asa brusc dupa ce s-a dus in lumea ailalta nu te-ai fi speriat?
Ba da, ca eu nu m-a avut bine cu mortii da tu te ai si nu credeam sa te sperii de propriul tau tata si sa nu te sperii de nebunul de Skelpton. Apropo iti transmite salutari.
Auzi tata, am avut noi in familie pe careva skizo, de-ala care auzea voci si vedea figuri care nu erau?
Nu, de-aia n-am avut da am avut un depresiv care-a luat-o razna si-n final s-a sinucis. Nu esti skizofrenica nu-ti face iluzii. M-ai chemat am venit.
Mi-a fost dor de tine, de-aia te-am chemat. Dar preferam sa nu mori si sa te vad viu. Cred ca sint inca putin suparata pe tine c-ai murit.

Asta-i culmea, crezi c-am murit de placerea mea? Am murit ca mi s-a terminat inima si nu de bucurie ca nu mai traiesc. A venit vremea sa mor si vremea sa te obisnuiesti cu ideea. Faptul ca esti suparata sau nu esti suparata pe mine e mai putin important. Eu oricum sint mort, tu cu supararea asta nu faci mare brinza. Acu daca n-ai intrebari majore la care oricum nu pot sa-ti raspund e timpul sa plec, e la poarta prietena  ta Edna si intr-o secunda incepe sa zbiere.

Intr-adevar intr-o secunda Edna a inceput sa zbiere din poarta. I-am descuiat.

Cu cine vorbeai? intreaba.
Cu taica-meu. Dar a plecat.
Aha, a plecat.
Din cauza mea? Imi pare rau.. sau poateo fi avut treaba.
Si tu esti nebuna? ce treaba poate sa aiba un mort?
Deh, o sa mori si-o sa vezi ridica Edna din umeri si pune de cafea.
Fereste-ma doamne de prieteni…

Dar de unde un mascul doamne iarta-ma-n plin pustiu dintre doua orase intr-un hangar gol care se preface-a fi un palat senzual? Pluteam in jumate vis jumate realitate si trebuia sa aleg la urma urmei varianta care-mi place cel mai mult. Am ales visul. Sau mai degraba : era vis?

Am pasit in camera dormitor covorul era moale si brusc a inceput un fel de muzica. Incomparabil si comparabil cu ceva din toate, sunete de toba shamanica, gong tibetan si clopotei indieni amestecati cu mantre, scaunul biroului s-a invirtit incet incet ca scenele din filmele frantuzesti care urca de la picoarele criminalului vreme de-o jumate de ora pina cind iti arata-n final ca bunica respectabila e de fapt o sociopata inraita.

In fata mea statea un barbat fara virsta c-o figura fara virsta ochi negri si parul rosu, foarte rosu. N-am vazut prea mult din el si nici n-a fost loc de prea multe cuvinte. Cearceafurile alb gri le-am vazut la un moment dat la fel de albastre ca si peretii un albastru matasos si nelalocul lui dar foarte potrivit, mirosul de feromoni devenise innebunitor si sexul nu mi-l amintesc.

Doar senzatia ca zeci de ochi priveau injur, zeci de ochi fara figuri si culmea, ca desi n-am avut nicodata simtul amorului ca spectacol nu ma deranjau spectatorii.

Un zgomot cumplit de fier aruncat si zbieretul Monei:
Nu sta-n scara ca vaca vino si ajuta-ma, mi-am prins piciorul in tablele astea nenorocite, mi-a sunat in urechi.
Am inceput sa cobor si balustrada rosiatica a chitait multumita:
Nu fiecare om cumpara orice casa vrea. Noi n-o vrem pe ea, te vrem pe tine!
Care voi?
Noi.

M-am oprit si-am aruncat o privire-n spate.
Un barbat inalt cu parul rosu ca focul ma privea zimbind si-n jurul lui zeci de ochi.

Noi, a continuat balustrada, noi toti.
S-o ia dracu de magazie afurisita injura Mona scotindu-si piciorul belit fix pe dragonul ei preferat dintre fiarele ruginite. Tre sa ma duc la urgenta sa-mi fac injectia de tetanos. Nu mai cumpar nimic, e plin aici de energii negative. Ce stai ca proasta? Da-mi mina sa ma ridic.
M-am scuturat de vis si-am intrebat-o:
Chiar nu vrei sa cumperi?
Nici prin gind nu-mi trece, casa asta si-a pus in gind sa ma omoare.
Bine, atunci o cumpar eu.
Cumpar-o daca esti nebuna.

Azi am vorbit cu proprietarul. Cerea o suma aproximativ mica, criza economica si faptul ca aproape 20 de ani n-a reusit sa vinda l-a facut maleabil. Ne-am dus la avocatul meu, am inceput sa semnam contractele. Am simtit in spate o caldura ciudata si-am intors capul, peste umarul meu statea aplecat un barbat cu parul rosu. A ridicat putin capul si mi-a zimbit complice. Un miros de feromoni s-a raspindit in aer…

Mona are-n jur de 50 de ani, e plina de tatuaje, deseneaza ex-libris-uri si are o dugheana deschisa 24 de ore chiar si simbata. Vinde tigari, dulciuri si-alte tampenii. E o tipa absolut spirituala a fost de nenumarate ori in India si s-a imbolnavit acolo de toate holerele posibile.

De vreo 10 ani cauta studioul ala pe care si-l doreste. Saptamina trecuta m-a sunat fericita:A gasit!
Ce-ai gasit? ( In general gaseste tot felul de belele)
Studioul, l-am gasit te duc diseara sa-l vezi.
Bine, mergem diseara sa-l vad. Dupa ce termin cu pacientele.

Ajungem la studio. Intr-o gaura neagra formata din doua capete de orase. Un fel de “unde si-a intarcat dracu copiii” dar la modul israelian unde totul este-n mic si foarte aproape, daca si-a intarcat un drac plozii acolo era probaibl unul foarte stressat de imprejurari si n-a avut incotro.

Studioul e itnr-adevar mare, chiar foarte mare. Pustiu de tot. Un bec arde atirnat in mijloc, se lumineaza pe el insusi si-n jur e bezna sau mai degraba un fel de bezna verzuie si placuta. Mona aprinde luminari si cercetam locul. Plin de tot felul de hirburi, mobile vechi, piese de la tot felul de masini, ziare de-acum 10-20 ani, mucuri de tigari preistorice. Wc-ul este de-o imputiciune remarcabila, mai ceva ca cele de la granita Israel -Iordania ( sau invers).

Dusul ruginit picura stoic iar gazul e intrerupt dinainte de razboiul de independenta cred. Geamuri n-are, are doar citeva gauri in tavan unde-au fost cindva geamuri. O scara de metal suspecta duce la ceva ce-ar trebui sa fie etaj dar e o platforma periculoasa vederii.

Acolo o sa-mi fac dormitor spune Mona. O privesc cu indoiala. Are cam 1.90 inaltime si-n jur de 100 kg. Nu vad cum ar putea ajunge sus pe scaricica aia si mai ales nu vad cum platforma ar reusi s-o tina mai mult de cinci minute maximum fara sa se prabuseasca apoi protestind groaznic .

Crezi ca ajungi vie sus o inteeb?

Nu, n-a avut curajul sa urc, simt ca o sa cada totul cu mine.de-aia te-am adus sa vezi tu ce-i acolo sus ca ai jumate din greutatea mea.
Multumesc de gestul perietensc zic. Da aici luminarea aia ca ma urc, ce d.zeu.O viata are omul. Si n-are multi prieteni. Iaca o forma de incercare a sentimentului asta. Prietenia.

Iau luminarea si urc.Scara se balanganeste prietenos fara intentii rele. Numa asa ca sa-mi arate ca merita respect pentru virsta si rezistenta. Ii mingii bara rosiatica.N-ai grija, incep si eu sa aflu ce e cind te dor oasele.
Mneeee raspunde balustrada, am de doua ori virsta ta, ai sa vezi ce greu e mai tirziu.

Tu cumperi magazia asta? ma intreaba

Nu, nu eu cumpar raspund aproape cu tristete ( hangarul incepe sa-mi placa) prietena mea aia de jos il cumpara.
Nu-mi place prietena ta raspunde balustrada,n-avem nimic comun.
Nu poti avea ceva comun cu toti ceic are stau in casa, spun filozofic.
Bara se zgiltiie de indignare. Aproape ca ma arunca jos.
Ba pot, daca n-am ii arunc afara pe toti .Si nu sint singura, toata lumea e la fel aici.

Toata lumea? Numa dau sa intreb dar nu intreb. Cred ca mi-e frica de raspuns.

Era intr-o noapte, tata era plecat el stie unde iar mama in bucatarie cu servitoarea Ilona si bucatareasa Rozi. Incepuse o furtuna groaznica, tunete,fulgere trasnete si-o ploaie de-au crezut ca se darima casa. Bucatareasa facea prajituri era cald si bine-n bucatarie, femeile-si dadeau in carti cind brusc s-a auzit un sunet de vioara. Intrerupt de tunete si zgomotul ploii cinecul jalnic le-a bagat in sperieti pe cele trei.

Cinta Manole din vioara a zis Ilona in soapta.
Ioi-Ioi-Ioi a strigat Rozi stergindu-se cu sortul pe fata.
Cum o sa cinte mortul din vioara? a intrebat mama care suferea pe vremea aia de materialism dialectic.
Dar vioara se auzea din ce in ce mai tare si era de data asta insotita de-o voce barbateasca.
Manoleeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, asculta la mine doamna doctor, fantoma lui Manole cinta la vioara.

Mama incepuse si ea sa creada ca s-o fis culat Manole din morti si trezindu-se incuiat in morga cinta doar,doar il aude careva si vine sa-i deschida. A hotarit sa mearga sa-l scoata de-acolo. I-a zis Ilonei sa vina cu ea.Ilona si-a facut o serie de cruci mari si-a refuzat de maniera cea mai categorica orice contact cu mortul. Rozi a acceptat sa mearga cu mama si cu o luminare de rezerva ca se intrerupea curentul electric la ora 12 asa era cu uzina electrica.

Mama a luat luminarea-ntr-o mina si un ciomag in mina cealalta, Rozi a luat si ea luminarea si cu genunchii tremurind au inceput sa coboare scarile. Ilona a intrat in panica, ce, ea ramine singura? Daca vine mortul peste ea? Si-a plecat cu ele spre beci.

Cintecul se auzea tare de tot. Au ajuns in beci, Manole statea linistit pe masa lui cu vioara linga el si bicicleta lipita de perete; cam putzea. Ilona a lesinat si-a ramas pe jos in vreme ce vioara se auzea cintitnd printre tunete.
Mama si Rozi au iesit din morga si-au inceput sa urce scarile cind vioara a tacut si-n spatele lor au auzit pasi grei urcind scarile. Rozi a facut ioi si-a lesinat. Mama speriata de moarte a dat coltul scarilor si-a asteptat. Cind a vazut o umbra a tras cu ciomagul, umbra s-a prabusit.

Ilona intre timp isi revenise si urca scarile. Un tip zacea pe jos cu o vioara linga el. Ilona a ajuns la locul fapte a stigat ioi si s-a prabusit peste el. Rozi care-si revenise ca luase o scatoalca de la mama a venit si ea, s-a uitat la cei aczuti si-a inceput sa rida. Ala culcatul era amantul Ilonei.
Cind toata lumea a fost treaza si-n bucatarie s-a dezvaluit taina. Amantul Ilonei hotarise sa-i cinte-o serenda sub geam. Intre timp izbucnise furtuna si-a fost nevoit sa intre-n casa scarilor sa cinte. De-aici tot bilciul.

In final tata s-a intors acasa l-a operat pe Manole, facuse o meningita. Satul de unguri l-a inmormintat pe tiganul Manole si-a ramas fara lautar. Ilona s-a maritat cu Pista al ei si maica-mea a primit alta servitoare – Erzi. Era batrina si urita. Ii placea tuica noaptea dar asteia nu-i cintau nici mortii nici vii serenade pe furtuna.

Nemtii se retrageau pe-o strada paralela cus trada unde era casa dinc are bunicii au plecat. Rusii au vrut sa bombardeze convoiul dar in loc sa bombardeze strada pe care treceau nemtii au bombardat strada paralela. In sensul ca pina sa-sid ea seama ca nu-i nici un convoi acolo nu mai era nici strada. Mihai a auzit, s-a dus si-a vazut,nu mai ramasese piatra pe piatra atunci a trimis telegrama.A doua telegrama de dezmintire n-a mai gasit-o pe mama la Jimbolia.Bunicii au plecat la Bucuresti,bunicul director la o banca Discont sau nu stiu cum ii zicea,bunica avea sa lucreze ca profesoara de germana si franceza la familia unui ambasador. Dupa asta a intrat la cc.Au cautat-o pe mama si-au gasit-o.Mai departe pina la casatoria cu tata a fost viata de sfirsit de razboi,foame,mizerie…

Anul trecut cind mama inca n-o luase total cu Altheimerul tocmai termrnasem casa galbena si mama se mutase-n ea stateam intr-o noapte la o cafea.Moneda lui Skelpton era la mine-n mina, tocmai planuiam sa cumpar un aparat pentru clinica, foarte mare si foarte scump. Scump ca de valoarea unei masini scumpe.Tindeam sa-l cumpar dar simteam pe undeva ca ar fi o investitie proasta.Insa-mi plac la nebunie aparatele.Cel putin pina la desfac si aflu cum functioneaza.Cind stiu ce si cum, lucrez cu ele dar nu ma mai intereseaza-n mod special.Moneda lui Skelpton lucea frumos si era calda-n palma mea.Mama se uita la televizor eu ma gindeam la ale mele.E bine nu-i bine? Usa era deschisa, am simtit o pala de aer foarte rece si-am intors capul sa vad daca bate vintul, afara era placut si nu se auzea sa se miste ceva.

Citiva fiori reci m-au trecut prin sira spinarii. Linga mine statea un domn elegant imbracat intr-un costum gri cu gulerul camasii foarte inalt si palarie. Om din alta epoca. A vorbit fara sa vorbeasca. Eu sint Skelpton, nu e bine sa cumperi ce vrei sa cumperi. O investitie la fel de proasta ca Marigula mea. Pastreza moneda, de cite ori ai nevoie de mine cheama-ma. Sarutari de miini doamnei saraca.E tare bolnava.
Bolnava de ce am intrebat cu voce tare.
Cu cine vorbesti ? S-a intors mama spre mine.
Cu Skelpton.
Serios? A venit si la tine ? a raspuns mama cu naturalete de parca era vorba de-o veche cunostinta.
Da, a venit, ti-a transmis complimete.
Multumesc
.Acum ma duc sa ma culc. Poate-l visez pe Skelpton.

Marigula s-a sculat de pe jos intr-un tirziu a povestit ca Skelpton a venit la ea plin de singe si-as trins-o de git cerindu-i sa-i dea inapoi banii furati si-a jurat ca a 2-a zi o sa dea baiatului mai mare toti banii pe care-i mai avea inapoi. Probabil ca asa a si facut fiindca Skelpton n-a mai venit la ele o vreme. Dar tot a venit. Era in preajma razboiului. Galatiul incepuse sa se umple de “turisti germani” se vorbea de razboi nu se vorbea de ocupatie muta desi ocupatie muta era ce se intimpla de fapt.

Intr-o noapte mama a auzit din nou usa scirtiind si-a simtit frigul. Barbatul slab era de data asta imbracat intr-un costum gri, camasa cu guler inalt si palarie. Era foarte elegant. Mama n-a mai urlat ca spune ea se obisnuise dar a inceput sa plinga de frica. Camera iar isi schimbase infatisarea. Skelpton s-a dus la un dulapior mic cu multe sertarase a deschis un sertar si mama l-a vazut apasind pe un butonas de lemn. O nisha mica s-a deschis si-n ea erau citeva monede de aur.

Skelpton a vorbit tacind: In pod e secretaire-ul asta. Ia banii e tot ce mi-a ramas. Vine focul si progromul.
Mama s-a vazut parca pe ea insasi intr-un loc strain tinind in mina o hirtie pe care scria: ” Mama tata morti casa distrusa” Semnat Mihai. Skelpton si-a scos politicos palaria a salutat inclinindu-se a zimbit si-a plecat. Mama nu l-a mai vazut de-atunci. S-a dus in pod a gasit miscul secretaire si monedele de aur. Erau 4. Nu i-a spus bunicii sau matusii Yvonne despre ele si le-a pastrat ascunse. Trei le-a vindut cind era tata bolnav de tuberculoza si nu mai aveau bani. Una mi-a dat-o mie peste ani.
Mihai era fiul uneor prieteni de familie ai bunicilor,inca de la Sulina, mama si sora ei copilarisera cu Mihai, cind s-a inchis comisiunea toti au plecat la Galati. Mihai era mai mult in casa lor decit la el acasa.
Razboiul a inceput si la un moment dat calugaritele au plecat in refugiu la Jimbolia, Galatiul era bombardat si de rusi si de nemti cred ca de fapt era la sfirsit nu la inceput, bunica a insistat ca mama sa plece in refugiu cu calugaritele, de nevoie chiar l-a primit si pe bunicul sa stea cu ea si cu strabunica. Matusa-mea Yvonne a plecat la Slatina tot in refugiu. Intr-o zi au chemat-o pe mama la calugarita sef sau ce-o fi fost. Dupa ce i s-a explicat frumos ca viata e dura si ca se intimpla uneori sa pierzi tot ce-ai avut inafara de credinta-n Dumnezeu calugarita i-a intins mamei o telgrama: ” mama tata morti casa distrusa” semnat Mihai!

Sobolanul striga mama din nou.
Ma uit iar in jur.
Mama nu e nici un sobolan.
La tine, sobolanul, deschide usa.
Dau se deschid usa.
Nu asta, usa la tine-acasa, du-te si deschide usa.
N-am reusit in continuare sa schimb o vorba cu mama. Tot imi repeta sa ma duc acasa si sa deschid usa.In final m-am dus acasa.

Bunicul Desiree…alta poveste picanta.
Daca bunicul Carol era linistit de tot, ii placeau munca lui, bunica Porumbita si cocaina bunicul Desiree era invers. Ii placeau coniacul bun, femeile frumoase si n-o putea suferi pe bunica-mea Coropisnita. Nascut la Brest fiul; strabunicii celei groaznic de urite si rea dar cea mai bogata evreica din Brest si-al unui evreu ratacitor, bunicul n-a mostenit nici uritenia nici carpanosenia strabunicii ci l-a mostenit intru totul si-n toate doar pe strabunicul. Asta din urma strabunicul a ratacit prin lume, legiunea straina, Rusia Italia,Germania si-a aterizat in Romania unde era bine si lesne de trait. A facut fabrica de coniac si-a baut productia pina la ultima picatura. Dupa care a incercat sa ajunga acasa dar asa nu-l tragea inima c-a murit in poarta ,atac de cord.

Strabunica venise si ea deja-n Romania cu surorile ei celebre, unele frumoase altele urite unele bogate altele nu dar toate curve. Tante Joshephine, Tante Clementine si Tante Madelene. Bunicul a ramas cred in Franta de unde-a plecat in Italia a cunoscut-o pe bunica Coropisnita si spre ghinionul lor s-au casatorit. Au venit in Romania la Sulina, la comisiunea europeana a Dunarii. Fire petrecareata vindut cartilor de joc si femeilor ca sa nu mai vorbim de coniac bunicul facea datorii, se imbata, lipsea noptile de-acasa.

Coropisnita nu era facuta sa suporte prea multa vreme atitudini de-astea spectaculoase la modul negativ si-a inceput sa-l ciomageasca pe bunicul ori de cite ori era beat. Bunicul trezindu-se dupa betie cu dureri in corp si vinatai a hotarit sa se preafaca beat sa vada ce i se intimpla. A venit acasa clatinindu-se si-a gasit-o pe Coropisnita cu facaletu-n mina. Cind a vrut sa-l ciomageasca i-a tras citeva palme. Asta era de nesuportat “pe carnea mea nemtzeasca n-o sa pui tu mina” a zbierat Coropisnita, a pus mina pe oala de noapte, i-a trintit-o-n cap asa cum era cam plina, dupa care nu i-a fost de-ajuns si indepartind obiectul nefolositor i-a sarit bunicului cu unghiile-n figura de l-a zgiriat pe toata fata. Bunicul n-a lucrat doua zile dupa care n-a avut incotro, a trebuit sa se duca la comisiune. Aia l-au intrebat ce s-a intimplat, rusinat bunicul a zis c-a taiat copacii din gradina si i-a cazut o creanga. O creanga pe care-o chema Hanna au ris colegii…cunoscind firea apriga a bunicii.

Dupa ce s-a inchis Comisiunea europeana a Dunarii, bunica l-a trimis pe bunicul sa cumpere casa la Galati, matusa-mea Yvonne si maica-mea erau la pensioane acolo la Galati si oricum bunicii nu mai aveau ce face la Sulina. Bunicul s-a dus la Galati si-a revenit dupa trei zile victorios ca gasise casa mare cu doua etaje doua corpuri de casa de fapt pe-o strada linistita si pe-un pret de nimic. Au impachetat s-au desparit de prieteni si-au plecat la Galati.

Strada era intr-adevar frumoasa, eleganta si linistita. Ziua. In prima noapte insa a inceput balamucul. Strigate, urlete, tipete de femei si zgomot de sticle sparte. Copopisnita nu putea sa suporte scandaluri sub geamul ei, a iesit si-a inceput sa zbiere.
Sa fie linisteeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee ca va omor.
Una din femeile de pe strada i-a strigat si ea: Unde-ai vazut tu sa fie liniste pe strada curvelor mai femeie proasta? Ia-ti copiii ia-ti ciinele ia-ti mama, lasa barbatul si pleaca in alta parte. Locul asta nu-i pentru voi!
E nevoie sa spun ce-a facut Coropisnita dupa ce s-a trezit din lesin? Si-a luat fetele si-a luat ciinele l-a lasat pe bunicul si pe strabunica pe strada curvelor si-a cumparat imediat alta casa unde s-a mutat. Pe strabunica a primit-o-n casa noua altfel n-avea pe cine sa mai urasca si sa bleteme dar pe bunicul nu l-a mai primit niciodata acasa. Erau despartiti in fapt si-asa au ramas.

Casa noua a cumparat-o de la o familie de englezi, Skelpton. S-au mutat si totul a fost in ordine. Pina-n noaptea-n care maica-mea a inceput sa urle disperata .Bunica nu era neaparat fericita sa fie trezita din somn. Nu primise niciodata premiul de mama fruntasa si n-avea sa-l primesca. N-o dadeau sentimentele materne afara din casa. Fire rece si practica-n mod deosebit, Coropisnita nu se straduise nici in casnicie nici in pat nici in crestera copiilor. Toate astea o lasau rece. Bunicii ii placea politica. NU si-a iubit barbatul, fetele si le-a iubit in masura-n care era ea capabila sa iubeasca, de la distanta si mai ales in contumacie (gurile rele spun ca triziu spre batrinete a avut un roman lung de dragoste cu unul Maurer, Ion Ghorghe sau asa ceva.). Desi nu cred.Era prea rece pentru asta.

Mama zbiera si bunica a gasit-o ghemuita sub masa.
Ce se intimplase? Mama s-a trezit c-a auzit usa camerei scritiind si-un val de frig daduse peste ea. A vazut un barbat in camasa de noapte lunga intrind in camera; plingea-n hohote, a plins o vreme, camera nu arata ca ea insasi ci se transformase intr-un birou elegant cu fotolii de piele canapele de piele lampadare peste tot si-un birou imens cu multe piese de argint pe el. Barbatul s-a asezat la birou a scris ceva, a deschis un sertar a scos un pistol si si-a tras un glonte-n gura. Singele s-a imprastiat peste tot si barbatul a cazut pe spate. Asta-i ce-a vazut mama dar n-a vazut bunica. Drept pentru care enervata c-a fost trezita in miez de noapte i-a tras mamei doua palme sanatoase pe fugura si s-a dus sa se culce. Mama spune c-a clantanit din dinti toata noaptea de groaza si-a adormit spre dimineata cu greu. In saptamina urmatoare cind mama si matusa-mea au revenit de la pension au hotarit sa doarma impreuna. Chiar daca bunica nu credea in stafii ele doua credeau maica-mea fiindca vazuse, matusa-mea fiindca era o fire boema si fantomele nelinistite i se potriveau. Normal ca amindoua s-au trezit urlind, sccena cu omul in camasa de noapte s-a repetat. Sccena cu bunica si palmele s-a repetat. Plus trimiterea matusii Yvonne inapoi in camera ei sub amenintari feroce. Doua domnisoare n-au voie sa doarma impreuna,nu e decent si nu e igienic. Fleosc.

A doua noapte la fel a treia noapte la fel. Mama si matusa s-au intors la pension. Pe bunica n-o vizita fantoma, probaibl avea instinct de conservare, dar saptamina urmatoare totusi s-a interesat cine-a stat in casa Skelpton. A intrebat vecinii.

Batirnul Skelpton (batrin pe vremea aia nu pe vremea noastra) avusese o fabrica mica, nevasta-i murise, avea doi baietii, a cunoscut o femeie mai tinara decit, el, o grecoaica. Grecoaica avea nevoie de bani de distractii de…de..de… Skelpton a cheltuit o gramada pina n-a mai avut, a imptrumutat de la banci,n-a avut ce sa dea inapoi. Cind s-au terminat banii tinara grecoaica l-a parasit si el s-a impuscat in gura in biroul lui. De atunci casa nu se vindea, lumea credea-n stafii, probabil ca stia ea lumea ce stia. Cum se vede batrinul Skelpton se plimba prin casa plingind nefericit si tragindu-si gloante-n gura.

Cum o chema pe grecoaica s-a interesat bunica?
Marigula i-a zis vecinul.
Marigula si mai ce?
Nu retin numele de familie dar i l-au dat si pe-ala.
Matusa-mea si mama refuzau sa mai vina acasa de frica lui Skelpton. Situatia o enerva pe bunica. Galatiul nu-i Parisul a zis, daca Marigula asta traieste pun eu mina pe ea. Si-a pus. Cum era de asteptat Marigula era la casa de curve. Bunica s-a dus si-a inchiriat-o pentru trei nopti. Vineri-simbata-duminica. Lesbiene-or fi fost si pe vremea aia, nimeni nu s-a formalizat ca cucoana vine sa ia curva. Matusa-mea si cu mama au fost aduse acasa cu forta. Bunica le-a bagat pe toate si pe ea insasi in prima noapte-n camera in care se plimba Skelpton.