Bine, zic, ajunge. Nu vreau pasaport rusesc, nu vreau pasaport siberian, nu vreau.
Nu te-am intrebat, faci ce spun eu. Si fiindca tot sintem la capitolul asta daca iti mai calca piciorul in spitale publice-n tara ta ti le rup pe amindoua. M-a costat o gramada de bani sa scot adevarul de la ei si analizele. Vezi ca primesti in acelasi pachet cu curier si un telefon celular normal din asta modern. Da, Iphone, sa stiu in fiecare secunda unde esti, nu de dragul tau personal crede-ma.

Dom’le familia asta-i plina de suflete curate, indraznesc sa zic.
Nu numai, e plina de cretini singurul care da semne de om e nepotu-tau de care trebuie sa ai grija ca el e mostenitorul tau.
Auzi matusa, zic, daca-s asa tampita de ce m-ai ales tocmai pe mine si n-ai cautat pe altcineva mai inteligent sa-i lasi beleaua?
Fiindca asta scrie la lege si-ai toate calitatile, pierzi numai timpul meu si-am tribului de pomana asta-i necazul. Nu fac ce vreau eu sa fac, zice baba cumsecade, ca eu de mult iti rupeam citeva oase fac ce scrie ca tre sa fac si ce vrea tribul ori tribul te-a placut. Alta gasca de idioti.

Exact stilul coropisnitei, toti erau cretini, tampiti, idioti.
Nu e stilul ei, e realitatea. Ea o vedea mai bine.
Acuma am si alti cretini pe cap.A i grija de tine si succes.
Succes la ce?
O sa vezi.

Si trosc, mi-a inchis telefonul.
Ce sa mai dorm? M-am dus la pachetul de rostopasca. Din asta se face o solutie care cica trateaza psoriazisul, seboreaa si negii. O sa vedem.

Ma plimbam deci, incaltata cu papucii mei preferati, cam cu doua numere mai mari. Si-asta e permis. Inca .Bun, la un moment dat simt ca ma calca cineva pe cele doua numere mai mari in spate. Goldie are obiceiul asta tampit. Zbier, Goldie da-te jos de pe papucii mei. Nu mai simt pe nimeni pe papuci si intru-n camera mea. Cine dormea pe covor? Goldie. Pai ma gindesc eu, cum putea ciinele asta fermecat sa fie-n spatele meu daca doarme-n fata mea? Nu putea. Deci mi s-a parut. Las rufele si ma duc in bucatarie. Pe masa am o sticla de-aia cu otet si plante. Aia incepe sa se clatine. Cutremur, zic? Cutremur in capu tau imi raspund. Brusc mi se face frig.

Ahaaaaaaaaaaaaa, am musafiri.
Care esti? trag un zbieret.
Futu-ti hai sictir, aud vocea bunica-mii Coropisnita. Vine omul sa-ti dea sfaturi si tu urlii ca proasta.
Nu urlu, da terminati sa ma calcati pe papuci si sa faceti vint rece. Si-asa e un cacat de vreme-afara de nu mai vine vara.

Instalata pe scaunul meu preferat. Coropisnita-n alb de sus si pina jos rinjeste.
Auzi, daca nu ma insel eu sint decedata, deci nu pot sa vin cu vint fierbinte, nu ma bate la cap. Stai jos. Mi-e dor de cafea. Fa o cafea s-o miros.

Fac o cafea.
Auzi, zice Coropisnita, sor-mea ( asta-i marea lupoaica din Siberia care vrea sa-mi lase mostenire-n trib de shamani) are si-un trib pe care l-a lasat in Mexic, ala de-acolo nu retin cum il cheama, parca Pana jumulita sau taiata ori asa ceva, trage sa moara. Cere-i lupoaicei tribul ala nu lupii din Siberia ca nu-i pentru tine. Da cere-i repede, shamanul din Mexico n-are plozi deci n-are urmas direct si tu te potrivesti mai bine acolo. Ia uite-te.

Coropisnita se incrunta si-n fata ochilor ceva deosebit de tentant, cald, placut, corturi dar si case, oameni vopsiti si cu pene-n cap, multa mizerie, baraci, case bidon si ciini hoinarind de nebuni.

Neeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, nu ma duc nici moarta.
Invers ,se holbeaza bunica-mea. Daca nu te duci esti moarta. Si nu glumesc.
Ce sa fac eu acolo?
Esti shaman sarpe deci medic, nu lup. Vorbeste cu sor-mea altfel o mierlesti.
Optimismul tau ma copleste dar n-am nici o baza sa te contrazic.
Coropisnita se holbeaza, ce-i aia sa ma contrazici? NU poti contrazice o stafie. Intreaba-l si pe taica-tau.
De unde vrei sa-l iau acu?
Nu tre sa-l iei ca-i aici.

Ma uit, al batrin statea ca de obicei in picioare. Zimbea.
Coropisnita are dreptate, zice. desi-mi apre rau sa-i dau dreptate.
Intra fiu-meu cu nora-mea si micul Leo.
Mama, cu cine vorbeai?
Cu bunica-mea si cu taica-meu.
Dan se holbeaza in jur si-mi recomanda sa ma duc la alt psihiatru. Bine zic, ma gindesc la asta. Iese din bucatarie cu Coropisnita furioasa dupa el. Intra Velentina.
Cine-i doamna aia frumoasa care s-a dus cu Dan?!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ai vazut-o? Valentina se uita mirata. Cum sa n-o vad daca e in casa.
Micul Leo incepe sa rida.Da din minute incercind sa prinda ceva.
Shalom doctore, zice Valentina.
Si pe tata-l vezi?
Cum sa nu-l vad, zice fatuca, daca sta pe scaun? Si Leo-l vede.

Fiu-meu urla din dormitor.
E cineva aici care ma loveste-n cap.
Du-te la psihiatru, strig.
Valentina ride.
Dan, e bunica.
Te-ai tampit si tu ? striga Dan.

Leo ride si gungureste explicindu-i ceva lui taica-meu. Ingi-ingi, taica-meu da din cap convins. Asa este cu spui . Dar trebuie sa mai cresti.
Leo se incrunta se inroseste si incepe sa zbiere. Asta e iar un Zosmer nu suporta sa fie contrazis… Pruncu asta nu-i lup nici sarpe striga bunica, e sirena, poate cineva sa-i apese pe butonul de oprire c-am nervii cam slabi zilele astea… Leo inceteaza sa urle si ingi-ieste ceva.

Aha, zice Coropisnita, da-i draga cristalul ala de pe masa te de toaleta si terminati cu prostiile. Ii aduc bucatica de cristal. Leo o prinde strasnic in mina stinga trage-un hohot de ris si adoarme.

Serbanescu a racit si-a inceput sa tuseasca groaznic, a si inceput sa slabeasca foarte tare. Matusa-mea s-a alarmat si s-a dus cu el la medicul de familie. Revenirea tuberculozei a zis medicul.
Care revenire? NU stiam sa fi avut tuberculoza s-a plins matusa.
Iaca c-a avut a raspuns doctorul.

De data asta tuberculoza a fost galopanta. In 6 luni Serbanescu a murit, a apucat doar sa-si vada fata. Neagra si slaba ca el. Matusa-mea si vara-mea au pleca tla Braila unde familia avea o gramda de case si tante Joshephine i-a dat una din casele ei. A crescut-o pe Adriana si si-a trait viata pictind si mincind din…habar n-am din ce. Precis nu din vinzarea picturilor, erau ceva groaznic.

Pina cind, iaca minuni se eintimpla la cine a venit…Andronic. Razboiul se terminase, nu murise o cautase pe matusa-mea, cautase familia nu gasise nimic. Si-a continuat si el viata, s-a insurat si-avea un baiat. Era si normal ca dragostea lor care nu se terminase odata cu razboiul sa ia foc. Matusa-mea a devenit amanta lui Andronic si a mers asa pina ce-a aflat nevasta lui. Aia a venit c-o falca-n cer una-n pamint si plodul de mina sa faca scandal la poarta matusii, sa sparga geamurile si sa-i arunce cu vitriol in ochi.

Matusa-mea nu era casa, doar vara-mea si servitoarea care s-au ascuns in camara. Matusa-mea a venit acasa si i-au poevstit intimplare. Si-a pierdut bunele maniere si-a izbucnit in ea firea Coropisnitei. A pus oala de apa pe soba si-acolo a lasat-o pentru orice eventualitate. Pe urma s-a razgindit, apa nu era buna, a turnat doi litri deulei in oala si-a pus-o pe plita.

Nu stiu de unde-a invatat matusa-mea figura cu uleiul incins. Precis nu de la claugaritele nemtesti. Alea mai degraba puneau una din ele protzapita-n pozitie de drepti pe casa, daca se apropia cineva ar fi inceput sa strige: “achtung achtung die curven in den orizont” sau cum s-o fi spunind pe limba lor. O fi luat matusa-mea lectii particulare de la Codin, sau i s-au transmis prin telepatie de la Panait Israti ca ala a lucrat la strabunica-n hotel la Lacu Sarat pina a plecat in Franta si-a devenit scriitor.

In orice caz a pus matusa-mea ulei pe foc, a trimis-o pe vara-mea cu servitoarea la Slatina si-a adunat parul strins si-a pus broboada-n cap si s-a bagat in cazemata. De ce si-a legat paru sub broboada? Pai daca o prindea nevasta lui Andronic nepregatita si-i smulgea pletele blonde?

Andronic, ca toti barbatii care se respecta era plecat cu vaporul in cursa. Doar nu era sa stea acolo sa-l puna nebunele sa aleaga fie intre nevasta plus copil si amanta fie invers. Logic nu? Deci s-a carat. Nevasta lui Andronic a pindit-o pe matusa-mea cit a pindit-o si cind a vazut ca nu-s sanse s-o prinda-n carne si oase a spart iar geamurile de la strada. Era fix ce astepta Yvonne.

Casa de la Braila de pe strada Marasesti (acu nu stiu cum ii zice da e strada unde era Militia orasului) era casa evreiasca, cu doua intrari. Una prin Marasesti si-ailalta pe-o ulita-n spate da am uitat cum ii zicea. Cind madam nevasta s-a pus pe spart fatada si urlat “curva odinara spargatoare de case fi blestemata daca te prind te omor” si tot pomelnicul matusa a dat fuga-n bucatarie a luat oala de ulei si cum era noapte aia se uita in sus la gemauri care erau foarte inalte, fleosc cu uleiul pe ea.Dupa care si-a luat bocceluta si-a sters-o prin partea cealalta direct la gara si de la gara la Slatina.

Madam nevasta oparita s-a trintit pe jos si cum pe jos si pe vremea aia nu prea trecau oameni a stat pe jos si s-a innecat cu uleiul ala de s-a oparit si pe dinauntru, adica de dinafara inauntru. Cind au gasit-o era deja prea tirziu s-o gaseasca si Andronic era vaduv cu un plod de git. Nimeni n-a vazut nimic, nimeni n-a auzit nimic. Clasicul roman de mahala cu nevasta inselata si amanta data dracu s-a desfasurat pe strada Marasesti din Braila. Nimeni n-avea de ce s-o acuza pe Yvonne doar D.zeu putea s-o pedepseasca da de pedepsit a pedepsit-o pe vara-mea Adriana ca a schimbat si-aia vreo patru legitimi si o duzina de amanti da tot singura si betiva a ramas.

Andronic a cautat-o pe Yvonne da dupa balamucul cu uleiul nu-i mai ardea matusa-mi de dragoste chioara si amor ghebos, i-a pus un picior in cur si s-a maritat cu unu de-i zicea Itu. Alt bou din spusele mamei, ba chiar un bou incaltat ceea ce-i o specie periculoasa.

Casnicia fericita a durat cam 2 ani dupa care matusa-mea l-a dat dracu si pe Itu. A ramas singura si vesela s-o creasca pe Adriana pe care de fapt au crescut-o ai mei pina pe la 17 ani dar nu i-a placut sa invete nu i-a placut sa faca nimic altceva decit sa si-o traga cu unul evreu din tirg care nu era de nivelul familiei si-a fost trimisa imediat la Braila cu scrisoare de plingere. La Braila a facut o scoala de agonomie sau de vaci, cred ca de agronomie si s-a maritat cu un militian, adica unul care era la scoala de militie. Ii zicea Bebe.

Dar Bebe era plecat si vara-mea se plictisea de moarte, tocmai se infiintase combinatul de celuloza de la Chiscani (?) si matusa lucra acolo ca translatoare. Vara-mea l-a cunoscut pe unul Frantz, si-a inceput sa-l insele pe Bebe. Da Bebe habar n-avea. Numa mama lui Bebe a aflat. Madam Cotleanu ii zicea. Din una-n alta a aflat si barbatu Bebe si-au divortat.

Vara-mea si Frantz au zis sa se casatoreasca si-au depus niste acte nu stiu unde-n Germania si-n Romania. Frantz a plecat in Germania si vara-mea a inceput sa se plictiseasca foarte tare pina l-a cunoscut pe Misu care era profesor de sport. Pina sa primeasca aprobarea casatoriei cu indepartatul Frantz era deja maritata cu sprintzarul Misu dar casatoria a durat putin fiindca Misu era la Bucuresti la facultate inca si vara-mea l-a cunoscut pe…na a dracu treaba c-am uitat cum il chema.

A divortat de Misu fiindca era deja gravida cu dracu stie cum il chema s-a maritat cu el si l-a nascut pe Razvan dupa care a divortat de dracu stie cum il chema ca era betiv, in sensul ca bea mai mult ca ea. S-a maritat cu unul care avea vie, sa aiba bautura asigurata si beau de stingeau cam toata productia din toamna pina-n primavara sa nu se strice vinurile. Cu Ticu n-a avut copii ca ala avea numai un singur coi nu stiu de ce n-a putut face copii cu un singur coi poate ca i-l scosesera fix pe ala care facea copii. Nu-i treaba mea.

Dupa ce vara-mea i-a tras mamei lui Ticu o bataie cu strigaturi ca i se amesteca in viata si Ticu i-a tras vara-mi tot o bataie cu strigaturi ca de ce i-a tras maica-si o bataie cu strigaturi s-a stricat casnicia si-au divortat. Dupa el vara-mea a mai avut citiva nelegitimi si-acuma nu stiu ce mai face ca de cind a murit Yvonne nu mai avem nici o legatura.

Hm, unchiu-meu care-a fost ambasador in Belgia a vrut intr-un concediu sa faca arborele genealogic al familiei Zosmer, cind a ajuns la partea noastra a dat damblaua-n el de-a trebuit sa iasa din corpul diplomatic. Daca se apuca cineva sa faca arborele genealogic pe partea asta a lui maica-mea mi-e teama ca da o molima de nebuneala-n toata ramura lui de familie de nu mai ramine unu-n viata.

Sper sa nu mai fiu nevoita sa povestesc o data chestia asta ca mi-a obosit creierul.

Puteam sa ne fi facut profesoare sau baietii puteau sa se faca medici ori avocati nu asa niste nebuni pe care lumea societatea ori familia sa nu poata conta niciodata fiindca nimeni nus tie unde sint si ce fac. Familia de aia-i familie sa se ajute unul pe altul, are omul nevoie de medic isi suna nepoata, are nevoie de consultatii juridice-si suna nepotul, dar asa? Cine are curajul sa ceara consultatii de la psihiatru? Ce,noi sintem nebuni? Sau de la inginer de petrol? Ce noi avem sonde de petrol in intestine? Cit despre medicul celebru care-i Arie, asta-i varu-meu care-i chiar celebru dar nu consulta babele ca se ocupa de dezvoltarea cordului embrionar.

O banda de neispraviti a facut si Jenica asta spun matusile. Si aia mare? Auzi la ea, actritaaaaaaaaaaa, urla indignate innecindu-se cu protezele. Offfffffffffffffffffffffff.
Matusa Yvonne odihneasca-se-n pace. Era blonda, nu grasa nu slaba, cu ochi albastri, tipul absolut arian, avea chiar si titze mari ceea ce nu i s-a intimplat lui maica-mea. Yvonne si-a terminat scoala de claugarite la cele germane si s-a inscris la Belle-Arte , a invatat la pension sa gateasca, sa brodeze, sa croseteze, a invatat sa cinte la pian, sa se poarte-n societate, sa dezvolte o conversatie, sa zimbeasca frumos cu toate maselele in cazul-n care nu-s cariate si s-a pregatit temeinic sa devina o mama si-o nevasta demna de-un capitan de vas, ala cu care s-a logodit la terminarea liceului.

Dar era prea tinara sa se marite a hotarit Coropisnita si mirele trebuia sa mais triga bani sa aibe ce sa-i ofere. Insa razboiul, care-a stricat multe vieti a stricat-o si pe-a lor. Andronic, capitanul de vas a fost chemat la arme sau la nave sau la ce-o fi fost chemat. Yvonne l-a asteptat. Dar, ghinion, intr-o zi a venit o scrisoare ca e disparut apoi au venit de la comandament si i-au anuntat pe toti ca a murit.

Mare jale mare, Yvonne a plins nopti intregi s-a indoliat luni intregi. Inmormintare n-a fost nu stiu de ce dar matusa-mea era vaduva de paie. Asa l-a cunoscut pe Nicu Serbanescu, inginer din Slatina. Dupa citeva luni Serbanescu a cerut-o de nevasta, cir-mir, era razboi, erau vremuri grele, bunica a pus citeva vorbe bune si Yvonne a devenit Madame Serbanescu.

Nu stiu care dintre ei doi, tata sau mama erau mai periculosi insa mostenind de la amindoi citeva parti bune aveam toate sansele sa ma dezvolt ca atare si-o si faceam bine nefiind in fond supravegheata decit de servitoare ai mei fiind mereu ocupati cu primiri de oaspeti, plecari peste tot munca si vizite.
Nu luau in seama tampeniile mele decit cind erau magnifice, cind putzeau fiidca ascundeam hoiturile patologite sub pat si vara-mea Liliana sau vara-mea Adriana se innecau de duhoare, cind urlau oamenii lipiti de buda sau cind, dupa ce mai uitam prin geamuri ori gauri de cheie incepeam sa urlu ca tanti cutare si-a scos chilotii si s-a trintit pe pat cu nenea cutare (nene care nu era nici sotul si nici logodnicul).

O data chiar am luat o bataie fiindca stind la masa de seara am declarat: “Arde ADAS-ul”, asta, adica ADAS-ul era o casa de linga noi, adica era sediul ADAS-ului care nu mai stiu ce era. Toti au fugit sa vada ce se intimpla si ADAS-ul nu ardea, au revenit si m-au pocnit pe baza de minciuni si inventii. ADAS-ul a ars intr-adevar dar numa a 2-a noapte, se aprinsese ceva nu se stie ce sau cineva uitase ceva aprins, oricum eu iar am luat citeva palme sub acuzatia ca am dat foc la ADAS ceea ce n-a fost adevarat; dar nici dupa ce s-a aflat adevarul nu mi s-au cerut scuzele de rigoare. Cind insa tata m-a intrebat de unde-am stiut c-o sa arda ADASul si i-am zis c-am vazut in pahar mi-a mai tras o laba, asa ,ca sa fie.

Alta data in salonul plin de musafiri stateau la mesele de joc barbatii de-o parte si femeile de alta parte. M-am dus la tata si-am inceput sa-l trag de mineca disperata:
” Moare tanti Berindei”, am urlat, moare tanti Berindei…. Pirntesa Berindei cu domiciliu obligatoriu in tirg traia-n concubinaj cu un avocat fost procuror de Cimpina sau Arges, o bestie care-o batea de-o stingea si-i minca bijuteriile din spusele mamei.

Toti s-au intors sa vada daca moare printesa Berindei dar printesa nu murea de loc, dimpotriva, bea linistita lichior si minca prajituri. A murit de infarct numa a 2-a zi dimineata insa n-am mai putut fi acuzata ca am omorit-o dar am fost intrebata de unde-am stiu. La care am ridicat din umeri si m-am carat pe gardul gradinii sa nu mai iau o scatoalca.

Servitoarele si argatii erau mai sensibili la ce spuneam si incepusera sa ma intrebe din cind in cind daca sa faca aia ori aia. La inceput le-am spus ce mi se parea ca-i bine dar cind am vazut ca ma folosesc am inceput sa cer servicii contra dezvaluirilor de exemplu aranjatul camerei sau lustruitul pantofilor. S-a prins mama de faza si iar am luat chelfaneala. Dar in final si mama a cedat, era intr-o iarna cind a facut o sarcina extrauterina. I-a pleznit trompa apierdut o gramada de singe si-a zacut intre viata si moarte o buna bucata de vreme.

Intr-o dimineata m-a dus direct la Maria servitoarea si i-am zis sa gateasca fasole uscata cu carne. Maria m-a trimis la plimbare dar am plins doua ore ca mama vrea sa manince fasole uscata cu carne si sa facaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Satula de zbierete desi primise de la tata meniul mama fiind la spital Maria afacut si fasolea aia nenorocita numai sa aiba liniste. Cind fasolea a fost gata m-am dus la tata si-am cerut sa mergem la spital cu fasolea. Tata s-a incruntat la mine a strigat la mine m-a fugarit prin casa dar eram asa de hotarita sa ma duc la spital cu fasolea ca mama vrea fasole incit n-a avut incotro a luat fasolea m-a luat pe mine de-o aripa si-am mers la spital.

Mama a mincat fasolea cu lacomie dupa care a intrebat ca de unde-a stiut tata ca ea de doua zile viseaza numai la fasole cu carne si-i era o pofta nespusa. Eu n-am stiut a ridicat tata din umeri, nebuna de fiica-ta a stiut. Mama a cazut pe ginduri cu lingura de lemn in mina ( traditie de familie, fasolea se minca la noi din strachina de lut cu lingura de lemn si se zdrobea ceapa cu pumnul).
S-a aruncat in partrea Aye-i a spus.

La toate insistentele mele n-a reusit sa scot de la ei cine-i Aya asta si ce face ea. Nimic mai mult decit ca Aya s-a nascut negra intr-o familie de evrei nemti albi de tot. Aveam insa sa aflu in direct cine-i Aya anul trecut, intre timp am uitat-o si viata a continuat in ritmul ei zgiltiit uneori si lin alteori. Viata incepuse sa se puna cu dalta pe mine. Cred ca de pe vremea aia m-am sculptat cu un picior bine infipt in pamint si altul infipt intr-un nor aiurit; pozitie incomoda si indecenta in special pentru cineva de la care toata lumea se astepta sa creasca o lady adevarata.
Si-s sigura ca nu la lady Macbeth s-au gindit.

Prostiile pentru care eram comparata cu mama tineau de actiunile mele noaptea pe coridoare cind tata avea musafiri si legam sfori de-a latul. Lumea iese sa mearga la wc, in majoritate nu aprindeau lumina, se impiedicau si faceau salturi in cap. Sau cind punem clei de oase pe margina wc-ului tot cu maica-mea semanam. Aveau si ei dreptate saracii, tata era violent si mama facea aiureli.
Din ce povestea bunica-mea Coropisnita tin minte doar doua fapte geniale de-ale mamei. Prima cind nu stiu ce figura magnifica bisericeasca a venit la Sulina si copiii functionarilor de la comisiunea europeana au facut un cor si-au spus poezii la intimpinare. Mama nu cinta cintece bisericesti de-aia a fost numita sa rectite o poezie: “Bine-ai venit inalt preasfintit” sau asa ceva ,ca partea a 2-a n-o mai tin minte .

Cu luni de zile inainte au facut repeticii si-au invatat textul. Dar in casa bunicul tot recita si el o poezie:

“Bine ai venit bostan gaurit,
Daca nu veneai nu te gaureai”.

La festivitatea de primirea aia au cintat Ave Maria si ce-au mai cintat ei.
Imbracata la fix si cu pantofi de lac mama a facut doi pasi in fata s-a aplecat frumos, si-a apucat colturile fustei in miini si cu ochii la popa ala cu grad inalt a declamat
“Bine-ai venit ..bostan gaurit,
Daca nu veneai nu te gaureai”.
Cind, dupa ce-a ciomagit-o bine Coropisnita a intrebat-o de ce-a recitat porcaria aia mama a raspuns cu nevinovatie ca pe cealalta poezie o uitase.
Esi dementa ca taica-tau a hotarit bunica.

Alta data trebuia sa vina regele. Nu retin care, unul din ei. Pe mama urmau s-o imbrace in costum national si sa-i dea regelui un buchet de flori. Bunica si matusa-mea s-au dus la coafor s-au pictat si aranjat, mama n-a participat la pregatirile fizice dar a hotarit sa se autoinfrumuseteze. Si-a taiat parul cum a stiut cam inegal iar bretonul si l-a taiat ca pe-un ferastrau, o bucata scurta si-o bucata lunga, sprincenele ca sa rimeze cu bretonul le-a tuns de tot fix la mijloc. Cum iia de la costumul antional n-a gasit-o si-a pus ilicul direct si-a aparut la festivitate, nimeni nu prea s-a ocupat de ea toti erau ocupati cu ei insisi (situatie care mi-a explicat de ce mie mi s-a intimplat la fel).

Mama a luat buchetul de flori si cind regele a coborit de pe vaporul ala “Bricul Mircea” daca nu gresesc dar nu-s sigura ca nu gresesc a asteptat sa-l primeasca aia cu cheia orasului si sa vorbeasca toti dupa care s-a repezit la el cu buchetul de flori asa frumos cum arata de s-a holbat regele citeva clipe si-apoi a inceput sa rida in hohote. “Se pare ca te-ai pregatit indelung pentru primirea festiva” i-a zis, a mingiiat-o pe cap continuind sa rida-n hohote si-a trecut mai departe.

Bunica a intepenit total, sora mamei s-a pus pe bocit iar bunicul de rusine s-a imbatat crunt a venit acasa si cum bunica si ea tocmai venise de la sindrofie imbracata intr-o rochie lunga intr-o parte si scurta intr-o parte a luat foarfeca si i-a taiat coada de la rochie de nervi. Coropisnita a dat sa zbiere dar bunicul si-a pus pe ea privirea verde sticla-n faza criminala si i-a strigat “intra-n gaura gindac”!

Situatia nu era de gluma asa ca bunica a fugit in gaura si-a lasat scandalul pe-a 2-a zi.
A 2-a zis bunicul a cerut adunare generala. A acuzat-o pe bunica de crima impotritva comisiunii europene ca n-a supravegheat-o pe mama ce tampenii demente-i in stare sa faca, pe mama a intrebat-o de ce s-a pocit in halul ala si mama a raspuns c-a vrut si ea sa fie frumoasa ca bunica si Yvonne. Bunicul a decretat ca e la fel de toanta ca maica-sa adica bunica si ca drept pedeapsa nici una din ele n-o sa mearga la balul care era seara balul de 8 august, Ziua Marinei.

Sobolanul striga mama din nou.
Ma uit iar in jur.
Mama nu e nici un sobolan.
La tine, sobolanul, deschide usa.
Dau se deschid usa.
Nu asta, usa la tine-acasa, du-te si deschide usa.
N-am reusit in continuare sa schimb o vorba cu mama. Tot imi repeta sa ma duc acasa si sa deschid usa.In final m-am dus acasa.

Bunicul Desiree…alta poveste picanta.
Daca bunicul Carol era linistit de tot, ii placeau munca lui, bunica Porumbita si cocaina bunicul Desiree era invers. Ii placeau coniacul bun, femeile frumoase si n-o putea suferi pe bunica-mea Coropisnita. Nascut la Brest fiul; strabunicii celei groaznic de urite si rea dar cea mai bogata evreica din Brest si-al unui evreu ratacitor, bunicul n-a mostenit nici uritenia nici carpanosenia strabunicii ci l-a mostenit intru totul si-n toate doar pe strabunicul. Asta din urma strabunicul a ratacit prin lume, legiunea straina, Rusia Italia,Germania si-a aterizat in Romania unde era bine si lesne de trait. A facut fabrica de coniac si-a baut productia pina la ultima picatura. Dupa care a incercat sa ajunga acasa dar asa nu-l tragea inima c-a murit in poarta ,atac de cord.

Strabunica venise si ea deja-n Romania cu surorile ei celebre, unele frumoase altele urite unele bogate altele nu dar toate curve. Tante Joshephine, Tante Clementine si Tante Madelene. Bunicul a ramas cred in Franta de unde-a plecat in Italia a cunoscut-o pe bunica Coropisnita si spre ghinionul lor s-au casatorit. Au venit in Romania la Sulina, la comisiunea europeana a Dunarii. Fire petrecareata vindut cartilor de joc si femeilor ca sa nu mai vorbim de coniac bunicul facea datorii, se imbata, lipsea noptile de-acasa.

Coropisnita nu era facuta sa suporte prea multa vreme atitudini de-astea spectaculoase la modul negativ si-a inceput sa-l ciomageasca pe bunicul ori de cite ori era beat. Bunicul trezindu-se dupa betie cu dureri in corp si vinatai a hotarit sa se preafaca beat sa vada ce i se intimpla. A venit acasa clatinindu-se si-a gasit-o pe Coropisnita cu facaletu-n mina. Cind a vrut sa-l ciomageasca i-a tras citeva palme. Asta era de nesuportat “pe carnea mea nemtzeasca n-o sa pui tu mina” a zbierat Coropisnita, a pus mina pe oala de noapte, i-a trintit-o-n cap asa cum era cam plina, dupa care nu i-a fost de-ajuns si indepartind obiectul nefolositor i-a sarit bunicului cu unghiile-n figura de l-a zgiriat pe toata fata. Bunicul n-a lucrat doua zile dupa care n-a avut incotro, a trebuit sa se duca la comisiune. Aia l-au intrebat ce s-a intimplat, rusinat bunicul a zis c-a taiat copacii din gradina si i-a cazut o creanga. O creanga pe care-o chema Hanna au ris colegii…cunoscind firea apriga a bunicii.

Dupa ce s-a inchis Comisiunea europeana a Dunarii, bunica l-a trimis pe bunicul sa cumpere casa la Galati, matusa-mea Yvonne si maica-mea erau la pensioane acolo la Galati si oricum bunicii nu mai aveau ce face la Sulina. Bunicul s-a dus la Galati si-a revenit dupa trei zile victorios ca gasise casa mare cu doua etaje doua corpuri de casa de fapt pe-o strada linistita si pe-un pret de nimic. Au impachetat s-au desparit de prieteni si-au plecat la Galati.

Strada era intr-adevar frumoasa, eleganta si linistita. Ziua. In prima noapte insa a inceput balamucul. Strigate, urlete, tipete de femei si zgomot de sticle sparte. Copopisnita nu putea sa suporte scandaluri sub geamul ei, a iesit si-a inceput sa zbiere.
Sa fie linisteeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee ca va omor.
Una din femeile de pe strada i-a strigat si ea: Unde-ai vazut tu sa fie liniste pe strada curvelor mai femeie proasta? Ia-ti copiii ia-ti ciinele ia-ti mama, lasa barbatul si pleaca in alta parte. Locul asta nu-i pentru voi!
E nevoie sa spun ce-a facut Coropisnita dupa ce s-a trezit din lesin? Si-a luat fetele si-a luat ciinele l-a lasat pe bunicul si pe strabunica pe strada curvelor si-a cumparat imediat alta casa unde s-a mutat. Pe strabunica a primit-o-n casa noua altfel n-avea pe cine sa mai urasca si sa bleteme dar pe bunicul nu l-a mai primit niciodata acasa. Erau despartiti in fapt si-asa au ramas.

Casa noua a cumparat-o de la o familie de englezi, Skelpton. S-au mutat si totul a fost in ordine. Pina-n noaptea-n care maica-mea a inceput sa urle disperata .Bunica nu era neaparat fericita sa fie trezita din somn. Nu primise niciodata premiul de mama fruntasa si n-avea sa-l primesca. N-o dadeau sentimentele materne afara din casa. Fire rece si practica-n mod deosebit, Coropisnita nu se straduise nici in casnicie nici in pat nici in crestera copiilor. Toate astea o lasau rece. Bunicii ii placea politica. NU si-a iubit barbatul, fetele si le-a iubit in masura-n care era ea capabila sa iubeasca, de la distanta si mai ales in contumacie (gurile rele spun ca triziu spre batrinete a avut un roman lung de dragoste cu unul Maurer, Ion Ghorghe sau asa ceva.). Desi nu cred.Era prea rece pentru asta.

Mama zbiera si bunica a gasit-o ghemuita sub masa.
Ce se intimplase? Mama s-a trezit c-a auzit usa camerei scritiind si-un val de frig daduse peste ea. A vazut un barbat in camasa de noapte lunga intrind in camera; plingea-n hohote, a plins o vreme, camera nu arata ca ea insasi ci se transformase intr-un birou elegant cu fotolii de piele canapele de piele lampadare peste tot si-un birou imens cu multe piese de argint pe el. Barbatul s-a asezat la birou a scris ceva, a deschis un sertar a scos un pistol si si-a tras un glonte-n gura. Singele s-a imprastiat peste tot si barbatul a cazut pe spate. Asta-i ce-a vazut mama dar n-a vazut bunica. Drept pentru care enervata c-a fost trezita in miez de noapte i-a tras mamei doua palme sanatoase pe fugura si s-a dus sa se culce. Mama spune c-a clantanit din dinti toata noaptea de groaza si-a adormit spre dimineata cu greu. In saptamina urmatoare cind mama si matusa-mea au revenit de la pension au hotarit sa doarma impreuna. Chiar daca bunica nu credea in stafii ele doua credeau maica-mea fiindca vazuse, matusa-mea fiindca era o fire boema si fantomele nelinistite i se potriveau. Normal ca amindoua s-au trezit urlind, sccena cu omul in camasa de noapte s-a repetat. Sccena cu bunica si palmele s-a repetat. Plus trimiterea matusii Yvonne inapoi in camera ei sub amenintari feroce. Doua domnisoare n-au voie sa doarma impreuna,nu e decent si nu e igienic. Fleosc.

A doua noapte la fel a treia noapte la fel. Mama si matusa s-au intors la pension. Pe bunica n-o vizita fantoma, probaibl avea instinct de conservare, dar saptamina urmatoare totusi s-a interesat cine-a stat in casa Skelpton. A intrebat vecinii.

Batirnul Skelpton (batrin pe vremea aia nu pe vremea noastra) avusese o fabrica mica, nevasta-i murise, avea doi baietii, a cunoscut o femeie mai tinara decit, el, o grecoaica. Grecoaica avea nevoie de bani de distractii de…de..de… Skelpton a cheltuit o gramada pina n-a mai avut, a imptrumutat de la banci,n-a avut ce sa dea inapoi. Cind s-au terminat banii tinara grecoaica l-a parasit si el s-a impuscat in gura in biroul lui. De atunci casa nu se vindea, lumea credea-n stafii, probabil ca stia ea lumea ce stia. Cum se vede batrinul Skelpton se plimba prin casa plingind nefericit si tragindu-si gloante-n gura.

Cum o chema pe grecoaica s-a interesat bunica?
Marigula i-a zis vecinul.
Marigula si mai ce?
Nu retin numele de familie dar i l-au dat si pe-ala.
Matusa-mea si mama refuzau sa mai vina acasa de frica lui Skelpton. Situatia o enerva pe bunica. Galatiul nu-i Parisul a zis, daca Marigula asta traieste pun eu mina pe ea. Si-a pus. Cum era de asteptat Marigula era la casa de curve. Bunica s-a dus si-a inchiriat-o pentru trei nopti. Vineri-simbata-duminica. Lesbiene-or fi fost si pe vremea aia, nimeni nu s-a formalizat ca cucoana vine sa ia curva. Matusa-mea si cu mama au fost aduse acasa cu forta. Bunica le-a bagat pe toate si pe ea insasi in prima noapte-n camera in care se plimba Skelpton.

Nu-mi aduc aminte-n ce an anume a fost revelionul ala de pomina. Eram oricum mai tineri si mai destepti. Taica-meu a hotarit ca trebuie sa se adune toata familia si asta-i ca si cum ai incerca sa faci arborele genealogic. Patru copii legitimi, trei mame cu barbatii lor actuali, nevestele si plozii ciini, pisici, papagali, matusi, unchi, veri, verisoare etc.etc.

Casa arata ca o cresa amestecata c-un spital de geriatrie caruia i s-a adaugat o sectie de nebuni si-o gradina zoologica. De peste tot iti sarea-n fata ori o baba-n caruciorul cu rotile, ori un copil urlind ori un animal mai mult, sau mai putin salbatic.

Acu, a fost simplu de decontat marfa cunoscuta, neveste, ex neveste,barbati ex barbati, da ce dracu urma sa faca lumea cu amantele si amantii fara de care nu se putea face revelionul faimos.
M-am trezit brusc prietena la catarama c-o blonda sclifosita evreica stabilita-n Suedia, asta era ultima cucerire a lui frate-meu. Dar nu putea sa-i spuna cumnatei ca asta-i crudul adevar (printre alte crude adevaruri perindate ciclic prin viata lui cam o data la o luna). Frate-meu la rindul lui, ca sa-si plateasca pacatele a trebuit sa-si aduca un prieten in persoana amantului sora-mi mai mici si sora-mea mai mare a mincat-o dindu-i-se-n posesie ultima amanta a lui taica-meu. Nu ca neamul asta-i plin de curvi si curve da asa-i viata si n-are rost sa ne ascundem atita dupa degetele de la picioare.

Toate-au fost bune si frumoase sau ar fi fost bune si frumoase daca frate-meu nu incepea sa bea vin . Habar n-are cum se consuma bautura asta si totusi s-a dedat betiei dupa care a inceput s-o pupe pe noua mea prietena din Suedia . Cumnata-mea care de felul ei era buzoianca (nu incercati sa-mi numarati cumnatele ca va complicati inutil) deci cumnata-mea de la vremea aia , era si-o tipa deosebit de nervoasa. Nu -i placea ca barbatu-sau s-a apucat sa pupe tipe blonde mai ales ca era si-n stare de ebrietate totala.

Frate-meu s-a ridicat in picioare si-a vrut s-o pocneasca pe cumnata-mea care statea atirnata de frizura aleia, taica-meu cavaler s-a ridicat sa-l potoleasca pe frate-meu, asta, fratele s-a infuriat si i-a zis lui tata ca e mai bine sa-si vada de curva lui decit sa faca ordine-n curvele altora.
Mama a prins poanta din zbor si cum prin vinele ei curge ceva singe marocan s-a aruncat cu putere asupra prietenei lu sora-mea mai mare, sora-mea mai mare a vrut s-o potoleasca pe mama dar mama a atacat-o ca si ea e tot o vaca si ala care face pe varul din dreapta e amantul ei si-un fost securist a lui ceusescu.
Maica-sa lui sora-mea mai mare a sarit la maica-mea ca de ce-o face pe fiica-sa curva in vreme ce maica-sa lui sora-mea cea mica se straduia sa-l scoata pe amantul sora-mi din ghearele barbatului sora-mi.

Copiii urlau, ciinii latrau, pisicile sareau pe perdele, pasarile chiraiau vecinii zbierau. Si-n acest moment de fericire familiala, frate-meu care are 1.95 inaltime si avea pe vremea aia cam 80 de kile, beat mort a cazut rapus direct pe masa.
Zgomotul de vase sparte a reusit sa le trezeasca si pe matusile adormite din carucioarele cu rotile. Cea mai violenta a incpeut sa arunce mincare spre celelalte pe care le dusmanea de-o viata.

Povestea s-a terminat cind a toata lumea s-a batut destul si vecinii au navalit cu furtunul de apa a pompierilor.
Pagubele dezastrului n-au fost deosebit de mari. Nimeni n-a divotrtat pe loc din cauzele sus amintite. Dar toata lumea pare sa se fi distrat de minune.
Chiar si matusa senila din scaunul cu rotile a declaratca nu s-a simtit asa de bine din 1939 cind era ea fata mare si-a vazut un film cu Stan si Bran.

Singura care-a luat povestea-n tragic a fost o matusa din Elvetia, aia o data revenita la ea acasa a trecut la catolicism si-a refuzat sa mai recunoasca-n viata ei ca face parte din natioa evreiasca-n general si din familia asta in special.

Era in schimb mare si grasa, sanatoasa si avea calitatea de-a intra-n calduri de doua ori pe an, cel putin. Dupa spusele bunicii in fiecare doua luni. Dar bunica avea si darul exagerarii. Cind incepea perioada de calduri se adunau motanii cartierului, cred ca ai orasului. Nu intrebati ce miorlaiala si ce horcaiala era. Nu se putea sta in casa. Desi, in comparatie cu ce se intimpla cind cele trei catele ale familiei intrau in calduri,nabadaile maricicai erau floare la ureche.

Bunica a hotarit sa puna capat acestor activitati ilegale si s-a apucat sa intrebe vecinele cum poti scoate o pisica din calduri. A primit o gramada de sfaturi.

S-o tina-n apa rece, din asta s-a ales aproape cu un ochi scos.
S-o unga cu gaz, cu asta n-a reusit, Maricica o suspecta si cind o vedea se cara sub mobile ori disparea in gradina. Ce-a reusit a fost sa se stropeasca pe ea insasi cu gaz,spre satisfactia lui tata care a inceput sa se joace cu bricheta pe linga ea.
Se pare ca madam Schemfeld, o alta evreica la fel de insiprata i-a dat sfatul cel mai bun, fiindca mama, venind de la scoala intr-o zi, a capturat-o pe bunica fugind dupa Maricica, cu o bucata de carne intr-o mina si-o maslina neagra-n cealalta.

Ce faci cu chestiile astea? a intrebat-o.
Pai vecina mi-a zis ca maslinele negre scot pisicile din calduri, si ma chinui s-o dau jos din copac sa-i bagmaslina-n p…?
Mama sa cada lata.
Tu esti nebuna, vrei sa omori pisica?
Nu draga, vreau numai sa-i ajut sa traiasca linistita, n-are acuma nevoie de pui. Si nici eu de tot tanzavaiul care se face in jurul ei.

Dupa ce-a dezarmat-o de maslina,mama s-a dus la vecina. Asta, evreica super religioasa, cheala-n cap si cu un turban de care era lipita o mesa de par in chip de breton, a incercat sa se explice, cum ca ea n-ar fi zis sa-i bage maslina-n cur ci sa ii dea maslina sa manince.
Infuriata mama a facut-o vaca incaltata si-a aruncat dupa ea cu o gaina pe care vecina o pusese la uscat, sau la zvintat .( nu inteleg de ce trebuie o gaina taiata sa fie zvintata, dar ma rog, nu intru-n amanunte). Madam Shenfel a inceput sa strige Oi veis mir si sa fuga prin curte, s-a dus la tata care tocmai isi facea siesta in cerdac, avea pauza lui sfinta intre ora 13 si ora 16 din care cine-l deranja platea fapta scump. Dar nevinovata vecina habar n-avea.

Domnu doctooooor, domnu doctooooor, nebuna m-a atacat cu gainaaaaaaaaaaaaaaaa.

La tata, familia are in primul rind dreptate indiferent care-ar fi crima, ea este judecata dupa ce plingerea a fost din start, respinsa. Daca piritul reuseste sa convinga preainalta insanta ca are oarece dreptate este iertat, daca nu, si daunele tertei parti sint foarte mari, piritul urmeaza sa fie pedepsit dar in cerc restrins. Nu in public si nu cu tam-tam.

Oricum, vecina n-avea nici o sansa din cauza siestei. In pauzele astea tata se facea ca citeste, dar adormea lejer cu cartea pe figura, folosea pentru asta carti destul de mari,cu coperti groase,sa-l acopere bine. Cind madam a inceput sa raga gestul reflex a fost sa-i arunce cartea-n cap.
A nimerit-o in turban care i-a zburat intr-o parte, adica bretonul i-a ajuns la spate… Amutita de surpriza o clipa, a dat sa fuga, dar s-a trezit fata-n fata cu bunica. Asta din urma, bunica, arata ingrozitor, cu obiceiul ei idiot de a-si baga nasul peste tot a reusit sa stirneasca un cuib de viespii, una din ele, a ciupit-o de nas.

Umflata, indurerata si nervoasa,bunica tocmai se ducea spre tata sa-i ceara ceva de pus pe nas. Intre timp serivitoarea si mama o pansasera cu ceva patrunjel verde tocat. Neavind rabdare sa-si tina compresa pe trompa, bunica a aruncat-o la toti dracii si-a pornit-o in cautare de altceva.
Vecina cu bretonul la spate era exact persoana pe care, coropisnita urma s-o aiba-n fata in momente de criza.

Futu-ti hai sictir scoroafa ce esti a dat drumul coropisnita la blesteme. Daca mai pun copita pe curul meu ( vroia sa zica curtea) te omorasc.

Linga tata, in general se odihnea cu tipic salariatul, asta era un ciine care, dupa spusele familiei arata ca un salariat, slab si cu o blana de culoare galben verzuie, ca un loden. Indiferent cit minca nu se prindea un gram de el si arata pricajit,lipsit de viata si tragea parca sa moara in fiecare minut.
Constatare gresita, salariatul era mereu primul care se urca pe catelele familiei sau ale cartierului asfel ca orasul era plin de pocitanii dupa chipul si asemanarea lui. In culmea furiei bunica l-a apucat pe salariatul de guler si-a vrut sa dea cu el dupa vecina care-o luase la picor.salariatul nu s-a lasat, a inceput sa scheaune salbatec si-a muscat-o pe bunica de mina.

Bunica disperata si vazind negru-n fata ochilor, de fapt cred ca verde de la patrunjelul de pe nas,l-a aruncat cit colo pe salariat si l-a nimerit pe tata care zacea-n sezlong blocat de intimplari. Cu salariatul pe piept si ochelarii cazuti tata a inceput si el sa urle amenintind toata familia cu puscaria,balamucul si belitul de piele.
Cind tata urla se auzea pina-n strada si lumea credea ca taie cineva un taur cel putin.

Feciorul vecinei, unu pe nume Mielu, inalt , negru si cu parul cret, pe cit de lung pe-atit de prost, vazind-o pe maica-sa fugind ca de dracu, urlind ca din gura de sarpe ca jidanii aia fac cu ea progrom, s-a hotarit sa ia si el friiele-n mina si sa ceara socoteala si dreptate.
Vai de capul lui. In cearta dintre bunica si tata a intervenit mama ca nu se poate sa-o beleasca cineva pe bunica si ea sa stea cu miinile-n buzunar.

Servitoarea si ea statea pe margine si ridea, avea un defect servitoarea, era slaba de vezica si cum ridea mai tare sau tusea sau ceva se pisa pe ea. Deci servitoarea ridea si se pisa pe ea, toti cei trei urlau si salariatul schelalaia disperat ca tata-l aruncase pe jos.

Mielu a venit sa ceara dreptate si toata lumea a sarit pe el. Nu stiu cum a ajuns acasa ca asa a fugit de-i sfiriiau calciiele, de-atunci cred ca s-au hotarit sa plece-n Israel, ca, dupa citeva luni am auzit ca s-au mutat.

Concluzia este ca nu e bine sa bagati masline-n curul pisicilor, asta poate produce conflicte internationale