posted by Luana on Dec 12
Revenit din inchisoare tata a reinceput sa lucreze, normal ca si clandestin si la dispensar. Intr-o zi i-a spus mamei ca vrea sa plece la Bucuresti si vrea sa ma ia cu el. Mama bucuroasa sa scape de mine citeva zile a acceptat. Dupa-amiaza m-am dus la tata, parea deosebit de amarit si studia o bratara mare si groasa de metal galben. Nu mi se parea ceva de capul ei dar amarala tatei m-a intrigat.
Tata de ce esti suparat?
Trebuie sa vind bratara asta si e de la bunica. Nu-mi face nici o placere.
Tata-mi vorbea-n general ca unui om mare.
De ce trebuie s-o vinzi?
Trebuie s-o schimb pe placi de aur pentru lucrari. Maica-ta a luat tot aurul.
M-am dus atza la masa urita. Oare metalul ala galben de sun madama era aur? Asa arata, ca bratara.
M-am bagat sub masa. Taica-meau a venit dupa mine.
Ce faci sub masa aia?
Caut aur.
Sub masa?
Nu sub masa, in masa.
Iesi de-acolo ca nu e nici un aur, numai te murdaresti.
Am iesit si-am mutat-o pe madama, iar m-am bagat sub masa. Cele doua butoane erau la locul lor, am apasat si masa s-a deschis. M-am catart pe ea si-am bagat mina, de data asta era destul de lunga sa ajung la punga. Am scos-o si i-am dat-o tatei.
A deschis-o si-a agsit monedele alea.
Cocosei? De unde ai tu atitia cocosei?
Eu? N-am nimic, i-am gasit acolo acu citiva ani si mi-a fost frica de bataie de-aia am tacut. Dar mi-am amintit de ei cind te-am vazut asa suparat.
Esti o comoara! mi-a declarat tata. Mergem la Bucuresti.
Am mers la Bucuresti, tata mi-a cumparat o gramada de cadouri, sandale frumoase din piele, haine si m-a dus la sala palatului la cinema. Am vazut doua filme, unul era o poveste, ceva c-o apa vie si apa moarta, o fata care si-a dat frumusetea sa-si salveze iubitul de la moarte, s-a facut urita si batrina, iubitul a parasit-o.
Nu tin minte mai departe, doar ca la urma fata isi primeste inapoi frumsuetea spalindu-se cu apa vie. Ce s-a mai intimplat cu iubitul habar n-am. In orice caz povestea nu coincide cu adevarul din viata, da asta aveam sa constat mai tirziu. Al doilea fil nu mi-l amintesc.
Nimeni nu stie cum au ajuns cocoseii acolo, oricum se pare ca nu apartineau Zosmerilor. Casa fusese luata de rusi o vreme apoi fusese-n ea sediul UFDR-ului. Masa nici ea nu apartinuse niciodata familiei.
Interesant cum aurul trage la mine si mie de fapt nu-mi place aurul ci argintul. Nu m-au interesat niciodata metalele pretioase, daca ar fi existat bijuterii din fier le-as fi purtat cu placere. Dar nu stiu cum se face ca, daca-i sa gasesc ceva totdeauna e de aur. Pina si ciorile-mi aduc tot felul de chestii pe care le fura si-ale asint din aur…
