Un bocanc in gura » altzheimer

Fier si batrane maltratate

Luana — Wed, 03 Nov 2010 17:31:16 +0000

Asaaaaa, cum va spuneam ieri m-am dus sa-mi fac proba la fier adica sa vaz daca faptura mea accepta ferul. Bay frate si-au trintit aia de firma medicala o cladire de cad caii din picioare, din toate patru, o gramada de spatiu futut aiurea si camerele de tratamente, wc-urile etc. mici cit o batistuta, da-n rest poti ateriza cu avionul linistit desi n-as sfatui pe nimeni sa aterizeze cu avionul in ce-au contruit astia. In fine, nu asta-i subiectul. Coborim noi la -1 ne ducem luam un bon cu numar si intram unde trebuia sa mi se probeze iodul. O sala destul de mare vreo sase paturi, in citeva din ele zaceau citeva persoane cu perfuzia-n brat. Ma ia unul arab si-mi verifica tensiunea, ma ia o fatuca sa-mi faca EKG si mi se zice ca sa astept sa ma vada doctorita.
Astept.
Iese din cabinetul doctoritei o baba anemica saraca cu fiica-sa care probabil i-a supt toata grasimea ca arata ca un butoi o trintesc astia pe baba-n pat o leaga la perfuzie. Intre timp doctorita zice “eu o sa fiu ocupata o vreme cu dosarul doamnei asteia” si-o arata pe baba anemica.
Mai e o pacienta de primit, zice asistenta.
Nu-i nimic zice doctorita, citesc dosarul si-o primesc.
Deja mi se umflase creasta da am zis ca e in stare si-aia sa citeasca repede dosarul.
Avusesem rind la 14.30 pina m-au verificat aia se facuse deja 14.40.
Ii zic lui barbatu-meu, daca pina la 15 nu iese vaca de doctorita, eu plec.
Barbatu-meu da se boceasca, unde sa pleci, trebuie sa faci fierul.
Nu fac nici un fier.
Ma scol, ma duc la asistenta aia se duce la doctorita; vine zice, inca putin.
La ora 15 fix m-am sculat pe picioarele din spate i-am zis la asistenta ca plec si-am luat-o spre usa. Barbatu-meu dupa mine ca sa nu plec.
Ba am sa plec.
Intra barbatu-meu la doctorita si-o aud pe-aia spunindu-i “sa plece daca vrea sa plece, o priveste”.
Barbatu-meu a iesit nervos da deja era prea tirziu sa fie el nervos ca ma nervasem eu.
Intru peste aia si-i zic gratios “auzi copila, am atitia ani de meserie citi n-ai tu de cind te-ai nascut, da-n viata vietii mele n-am lasat un bolnav sa astepte o perfuzie ca sa citesc un alt dosar”.
Ma deranjezi, zice aia, citesc dosarul, nu vezi?
Care dosar?
Asta.
Asta?
Bun zic, ii iau dosarul si-l arunc pe jos si tot ce-avea pe masa peste el.
Acuma nu mai citesti dosarul. Acuma-mi faci mie primirea.
Ba acuma chem politia.
E ok, chemi politia desi e inutil, deschid poseta si-i arat legitimatia, pe mine n-or sa ma ia de-aici da tu zbori ca fluturele ca eu ma duc direct la ziar.

Normal ca n-a chemat politia ca-l chemam eu pe pretenul nostru din Sibir dar mi-a facut primirea-n doua minute. Ce pula mea ti-era asa de greu sa faci asta fara balamuc? Acu nu doar ca n-o sa citesti dosarul da mai tre sa le ridici si toate alea de pe jos. E pacat sa nu te uiti inainte de faci pe nebuna daca nu cumva ai de-aface cu una mai nebuna ca tine. Sau in orice caz cu cineva care are de pierdut mai putin ca tine. Lectia unu s-a terminat.

M-au bagat in pat,mi-au pus punga cu fier si-am adormit. Barbatu-meu a plecat sa manince sau sa se plimbe sau habar n-am. M-a trezit una ca vrea sa-mi verifice pulsul, verifica-l. L-a verificat. Normal ca era scazut.

Grohaiam in liniste cind apare linga mine o femeie batrina. Fara coasa.Insa saraca de ea plina de vinatai si c-o rana arsura de gradul 3 pe picior, dar arsura veche. Cauta nu stiu ce sectie. A venit asistenta sa vada ce vrea biata batrina. I-am zis s-o cheme pe doctorita. La mine, da-n viteza ca altfel ma scol cu fier cu tot. Vine doctorita suparata pe mine.
Lasa mutrele zic, batrina-i plina de vinatai in locuri unde doar bataia poate sa le faca, e si oparita pe picior, n-o lasa sa plece trimite-o la spital si cheama familia, apoi anunta politia.
Uita doctorita de suparare, verifica batrina zice asa, e batuta.
Batrina era semi senila. Dar doctorita i-a cerut numarul de telefon a lui fiu-sau, batrina i l-a dat, ala n-a venit, a venit in schimb nevasta-sa, o neagra acra si antipatica de-ti venea s-o iei la palme. Da nu puteam s-o iau ca eram legata de mina. Mi-au scos perfuzia ca se terminase, m-am dus sa maninc ceva ca ma luase foamea, tocma iesea biata batrina cu nora-sa scirba. Nu m-a tinut nervu.

Unde-o duci ? o intreb pe scirba.
Da tie ce-ti pasa ? ma intreaba si ea pe mine-n mod legitim.
Nu stiu ce-aveti toti azi de va vine chef sa vedeti legitimatii, iaca cine-s eu si iaca pozele facute artistic de barbatu-meu la toate semnele de pumni de pe soacra-ta. E-n puterea mea sa te arestez pe loc si sa stati si tu si animalalul de barbatu-tau la puscarie, dar ai si copii acasa tirfa ce esti.
Intre timp apare doctorita.
Nu e cazul sa te enervezi, imi zice.
Nu ma enervez, sint gata nervoasa, unde se duce batrina?
O duce la spital si n-ai grija ca verific daca a ajuns la spital daca nu am adresa si trimit politia.
Un an a fost maica-mea cu altzheimer la mine, zic, un an a facut ce face un altzheimer in plen, dar sa ridic mina? S-o oparesc? Astia-s animale.
Doctorita se uita la mine cu mila.
Stiu, dar sintem prea mici si prea putini sa arestam toate bestiile.
Asa e, raspund,de-aia meseria asta de medic cere suflet si pumnul tare. Ia-ti un ciomag, i-am zis. Si-am plecat.

Pe drum m-a luat diareea, e si normal, fierul face ori diaree ori constipatie. M-am culcat sa nu mai stiu de mine, de batrina batuta de ce anume unii se fac medici cind de fapt ar trebui sa se faca…nu stiu ce. Minimum sa fie oameni.
Si in cap mi se repeta un cintec israelian ” al taazveni le et zikna”. Nu ma parasi la batrinete….

Lesbiene si crizanteme

Luana — Mon, 03 Aug 2009 05:15:51 +0000

Dupa cosmarele de alaltaieri noapte m-am trezit ca Nosferatu-n perioada de declin, mi-am facut perfuzia dubla de cafea m-am invirtit de sapte ori in jurul meu insami sa nu-mi fie de deochi ca mai stau pe picioare si-am cazut in asteptarea primei paciente cu nerabdrerea Annei celor 1000 de zile din filmul cu acelasi nume cind urmau s-o duca la dezcapatinat.

Prima pacienta a venit, arata ca cioara Phoenix dupa citeva incercari nereusite de-a se reinvia din propria-i censusa, in sensu ca era jumate praf jumate pulbere. N-am apucat sa intreb de unde i se trage bunavoia c-a deschis portbagajul Pandorei.

Tre sa precizez ca asta-i directoare de banca da la viata ei a fost ofitereasa-n armata Israelului si fara program fix nu poate functiona. La ea totu-i organizat in mod precis de la a la z. Deci la ora 22 trecute fix fata-i in pat pe salteaua de magneti ca are bursita la soldu drept si junghi la umaru sting, cu papusa voodoo pe noptiera dreapta si pistolu in stinga ca-i stingace, sa fie pazita de toate relele pentru orice eventualitate. Si doarme.

Tac-su fetei asteia face shpagat cu curu pe linia despartitoare intre senil si altzheimer si dupa ce maica-sa a mierlit-o s-a dus la o casa de batrini de-aia aristocratica.
Suparat ca fetele de la cabinetul medical au refuzat sa-i dea cutiuta de pastile cind a avut el chef adica fix cind alea faceau altora injectiile cu insulina ca altfel se trinteau aia pe jos si dadeau din picioare hodorogitu a declarat ca s-a suparat s-a urcat in turn si-a aruncat in strada cheia. A inchis telefonul a inchis celularul nici macar computerul sa vada curvele goale nu l-a deschis, ca era in greva totala ca aia de la noi de la asigurarile sociale. Fatucile alea s-au dus sa-i duca bulinele da a facut pe niznaiu n-a deschis n-a suflat n-a cricnit. Speriati ca rablamentu a dat coltzu ,aia de la bordel au sunat-o la unshpe noaptea pe crizantema ca sa vina repede la ei sa vaza ce-i cu Nadia Comaneci de nu raspunde la apel. Crizantema dormea de-o ora da s-a trezit in ea instinctu filial a sarit de la etaj direct pe calu roz productie Hyundai ca profetu Muhamad pe calu respectiv saracu si-a galopat cu pletele blonde L’Oreal 9.3 spre garaju unde era parcat taticu.
Ajunsa acolo a descalecat in viteza a urcat scarile cu liftu si-a strigat plina de grija: ba sclerozatule, daca nu deschizi poarta te castrez de ce ti-a mai ramas din coaie cu viteza lu Baiazid fulgeru, ce pula mea te crezi, muma lui Stefan cel mare sa faci fite-n cetate?

Impresionata rablagina a deschis usa si fiindca n-a apucat sa spuna nimic in viteza ca sa se apere a fost rau certat si pedepsit prin aruncarea la buda a tuturor alcoalelor prezente-n incinta ceea ce a fost o lovitura mortala drept pentru care a lesinat pe pat.

Furioasa, crizantema a coborit la aia din directiune sa incheie socoteala sa le dea nota de plata. Si-aia au incercat sa se apere pretinzind ca gladiola de tac-su e nebun la tot capu da crizantema a ripostat ca stie, numa un nebun la tot capu poate sa locuiasc-an stabilimentu lor de buna voie si pe-o groaza de parale ca astia adica directorii urmeaza sa-si dreseze curvele sa raspunda urgent la cerintele cleentului da ca acu n-are timp ca ea tre sa-si reupereze somnu perdut in neagra vesnicie si-or sa parlamenteze cu o viitoare ocazie eventual la ora sase dupa razboi. A incalecat in viteza pe acelasi cal susamintit si s-a dus in pat.

Nici n-am apucat sa ne condolam reciproc ca nu sintem orfane cind a venit urmatoarea pacienta.

Asta-i cea cu picioru operat si cu probleme de caca; arata ca aia si batuta si fututa si cu banii luati plus ca pentru autenticitate o calcasera putin c-o tancheta ultima achizitie din Statele Unite care dupa cum stim sint in perfect dezacord cu politica de inarmare a tarii noastre da asta nu-i un motiv serios sa nu ne doteze cu chestii interesante in materie de arta razboiului, dupa proverbu binecunoscut vinzatorilor de arme internarionali “cind vrei pace te inarmezi de razboi” .Asta-n sensu ca nici dracu nu poate face pace cu un dusman viu, numa cu unu kaput la modul cel mai total.

Cum eram deja suficient de ametita sa nu-mi pese am intrebat-o ce-are de arata ca Gandi pus la prajit si-a raspuns plingind ca s-a certat cu fiica-sa si-a dat-o afara din casa (pe fiica-sa) i-a comunicat ca n-are ce sa mai vina pina nu se marita si fata plozi si cu asta basta. Acu urla-n capu meu.

Fa, zic, tu esti proasta sau tampita? Fiica-ta-i lesbiana, cum dracu sa se marite cind nu suporta urma de barbat in spatele pulii nici s-o stringi de git ?
Nu e lesbian, societatea a deviat-o si tre sa-si revina, numa femeile rele din cercul in care se invirte au stricat-o. Si-a continuat sa-mi stropeasca patul cu muci si lacrimi.

In momentu ala ferice m-a-ntepat dracu cu cornu fix in lobu drept si-am devenit de-un romantism international, am tras un racnet gen walkiria aia si-am tabarit pe ea.
Auzi coana mare, numa zero virgula zero habar n-am cit la suta din astia sint influentati de societate sa si-o traga altfel decit vi se pare voua ca-i normal, restu au mostenit asta genetic si prin gene de la o alta faptura omeneasca din familie. Unu de la voi a fost asa da habar n-aveti. N-a fost nimeni la mine-n neam asa, striga Primaverra scuipindu-si in sin, toti s-au insurat si s-au maritat ca oamenii au facut copii si-au stat linistiti.
Pai da zic, ca-n Marocco de unde-ati venit atita-i trebuia uneia sa nu se marite ca lumea si sa se declare iubitoare de pizda ca-i faceau aia traheotomie prin decapitare cit ai zice hraime adica ghefilte fish. Iar la barbati nu-i problema doar e stiut ca fut capre pina se-nsoara asa ca nu bate capu ca nu s-ar fute-n cururi.
Da noi sintem evrei, nu arabi, se apara tipa. Bine lasa ca asta am auzit de cind ma stiu ca deh, io si familia mea care de pashopt…

Acu tre musai sa beau o cafea, n-am dormit azi noapte si daca nu-mi iau portia maxima de cofeina ma prabusesc ca gemenii la 11 septembrie.

Permisul de conducere antologic (1)

Luana — Tue, 20 Jan 2009 05:36:21 +0000

Iari m-am tras de mina toata ziua sa plec la maica-mea. Cum reuseam sa-mi iau inima-n dinti gaseam ceva de facut, si-asa am lungit-o cam pina pe la doua cind n-am mai avut ce sa inventez si-a trebuit sa ma urc in masina. Am pornit lento sa nu ma autozgiltii din adormirea de frumusete. Cartierul asta a devenit snob. Ai dracu au uitat cine-au fost si-acu au pus peste tot placute de-alea ca n-ai voie sa treci la ora asta sau dupa ora aia si unde n-au pus placute au facut sens unic.
In orice caz mergeam incetisor, ca masini erau pe stinga, erau pe dreapta si-o gramada de oameni destepti care intrau si ieseau din ele deschizind portierele fara sa se uite. De parca cineva ar avea nevoie de ei cu usa cu tot pe masina simbata la prinz. Brusc aud in spate un claxon nervos. Ok zic, daca omul vrea sa-si incerce claxonul ce sa-i fac eu. Iar claxon, mai nervos. Asta ma claxoneaza pe mine sa merg mai repede imi zic si incetinesc.

Daca inainte claxona ia sa vedem acu ce face? Ala-n spate claxona de nebun. L-am tinut asa, cu 20 pina s-au terminat strazile cu sens unic. Cind a dat in drumul mare m-a depasit si m-a blocat.

Pfoiu ma-tii curva iti bati joc de mieeeeeeeeeeeeeeeee, o s-o fut pe ma-ta ! a inceput sa zbiere. M-a lovit risul. Nici nu-i doream altceva in dupa-amiaza aia de shabat decit o intilnire cu maica-mea. Mi-ar fi placut numa asa de spectacol ca-n ultima vreme a invatat sa minuiasca si basonul.
Deschid geamul.
Da ma-ta ce are de nu poti s-o futi? Geam de cristal?
Ala a turbat, se indreapta spre mine: Da-te jos din masina sa te omor!
Asta-i buna, vrei sa ma omori vino la mine, doar n-am sa ma deranjez pentru atita lucru.

Era cit o gorila bine dezvoltata. S-a indreptat furtunos spre mine, l-am lasat sa ajunga cu un suris serafic pe buza de sus si caninul sting pe-afara. I-a tras bietului Subaru de la munca un sut puternic de-a gemut. Cind s-a aplecat si-a bagat mina prin geam i l-am pus pe Itzic in figura. Rusul a facut hic ! A dat s-o stearga vioi injurind.
Neeeeeeeeeeeeeeeee tatuska, acuma stai pe loc. Ai incurcat circulatia, ai lovit bunul statului reprezentat de masina asta si-ai si jignit o persoana publica. Treci cu miinile pe masina si cracit ca-n filme ca nu toata lumea-n tara asta-i dusa la sinagoga. Stai teapan ca te termin.

I-am chemat pe albastrei si mi-am pierdut doua ore cu rusul imbecil si nervos. Astia-s periculosi frate. Numa cu ciomagu Shmulic nu-l razbeam.
Am ajuns la maica-mea, iar dormea dar s-a trezit. M-a intrebat ce fac si i-am zis ca bine, dupa asta m-a intrebat ca unde-s eu. I-am zis ca acasa. Dar eram curioasa sa stiu cine-s eu daca nu-s eu. Mi-a zis ca eu sint sora-mea. I-am zis ca bine. M-a intrebat ce zi era ieri. I-am zis ca simbata. M-a intrebat cum am venit simbata. Cu masina.

Aaaaaa, ti-ai luat permis de conducere, s-a mirat.
Da, mi-am luat.
Slava domnului, a zis. Am condus-o-n sala de mese sa-si ia masa dintre mese. Am vorbit aiurea o vreme si i-am zis ca plec. A inceput sa plinga.
De ce plingi?
Ca ma parasesti.
Nu te parasesc, plec acasa.
Vreau sa vin cu tine.
Nu se poate esti complet rupta-n bucati, eu nu m pot ocupa de tine.

Am mai stat putin. A incetat sa plinga. Uitase deja.
Inapoi am ajuns fara alte incidente. Insa mi-am adus aminte de epopeea permisului de conducere a sora-mi mai mari. Asta da aventura. Acum insa mi-e somn.

12 scaune

Luana — Tue, 23 Dec 2008 05:21:47 +0000

Azi i-am facut bagajul mamei s-o mut de la un azil la altul. I-am cumparat haine noi – cele care erau la azilul vechi i le-au distrus aproape pe toate la spalat sau la nespalat. Nu conteaza, are acum unele noi. Toate fleacurile cu care ii placea sa se impodobeasca, maruntisuri de-ale ei i le-au furat, fie pacientii nebuni fie surorile, nici nu stiu si nici nu vreau sa presupun, ce rost are?
Ieri am fost la ea, dormea ca un dinozaur, nu s-a trezit cit am stat acolo si n-am vrut s-o trezesc, ce sa-mi spuna si ce sa-i spun?

Cind doarme e cel mai bine,nu spune tampenii si atunci parca-i mai mult maica-mea decit femeia aia straina care-i seamana bine dar nu e de loc mama. Cred ca problema este faptul ca eu nu accept boala ei. Pur si simplu creierul meu refuza sa accepte boala ei si ruina mentala, poate si pe cea fizica, dar cel mai greu mi-e sa-i accept ruina mentala. Tocmai eu care-am trait o majoritate din viata profesionala numai in preajma acestui fel de bolnavi.
Azi mi-e mila de mama. De carcasa goala, citeva oase, piele citeva organe care i-au mai ramas. Mi-e mila de ea ca dintre toti eu sint cea care-a trebui sa inteleaga si nu inteleg.
Mi-e mila de mine? Poate, nu stiu. Cred ca atunci cind o urasc pe ea mi-e mila de mine.

Asta era aseara, cazusem total in melodramatic. Dupa cafeaua de azi dimineata mi-a trecut. Pe la 10 a trebuit sa merg la maica-mea. Am ajuns odata cu ea acolo. Tocmai o coborau din ambulanta si mi-a strigat fericita.
Vezi, acuma am aterizat si eu cu avionul.
Sa fie intr-un ceas bun i-am zis. Pepi a ajuns?
Da mi-a rapsuns infirmierul, Pepi a ajuns cu alta ambulanta.
Au debarcat-o in camera. Frumos, totul nou, peretii nu cad inca pe nimeni. A aparut un tip negru si maruntel.
Eu sint Armand,directorul azilului.
Ma bucur, eu sint Hana fiica doamnei.

In timpul asta mama vorbea cu toata lumea romaneste. Nimeni nu prea stia romaneste in afara de Armand care vorbea citeva cuvinte. I-au luat tensiune bla-bla-bla. Armand a batut capul o vreme. Cu ochii-n buricul meu. N-am inteles cum il vede prin bluza, dar necazul e ca se deschisese fermoarul si buricul era afara. Am ridicat fermoarul. Armand si-a recapatat cunostinta si-a inceput sa puna intrebari:
-Mama e constienta?
Dupa cum se vede da, nu e inconstienta, daca vrei sa intrebi cit e de legata de realitate? Periodic, 10 minute pe zi.
- Cind a avut ultimul scaun? ma ia Armand prin surprindere.
-Inainte de Pesah.

Armand se holbeaza.
- Cum, acum citeva luni?
- Exact, asta-i ultimul pe care-l stiu fiindca mi s-a cacat in bucatarie, in rest intreaba-i pe-aia de la casa de batrini de unde-aia dus-o acum juma de ora.
Aaaaaaaaaaaaa, se lumineaza la fata.
Aaaaa, ma intunenc eu la fata. Asta-i tembel.

Armand, de unde esti din Rusia?
De unde stii ca sint din Rusia?
Dupa verigheta Carrera, de unde sa stiu?
Din Kazahstan sint.
Iaca ne-am gasit puncte comune. Dan a lucrat doi ani in Kazahstan. Armand pare fericit.sau nefericit. Fiindca nu mai poate vorbi ruseste cu blonda scofilcita de linga el. Ma banuieste ca inteleg limba. N-am incercat sa-i usurez senzatia.

I-am aranjat mamei lucrurile noi in dulap.M-a intrebat daca eu stiu ca sint acolo. I-am raspuns ca da, in principiu mi-am comunicat vag ca sint acolo. Dar nu se prea poate conta pe mine. La care maica-mea:
Vezi, eu am cu aproximatie jumate de creier, sa zicem ca si tu ai cu aproximatie jumate de creier, impreuna facem un creier intreg si cred, ca pe asta se bazeaza metoda prietenei tale idioate, metoda care se numeste” un acelasi creier” sau un singur creier.

Mi-au scapat papucii de casa din mina.
Genial! Mama, esti geniala, pe cuvint. Niciodata n-am inteles cum functioenaza metoda asta, credeam ca-i facuta sa creeze un echilibru intre emisfera dreapta si cea stinga a aceluiasi creier dar cum nu rezolva problema asta tu ai dreptate, echilibreaza doua parti a doua creiere diferite. Vino sa te pup!
Mama ride fericita.
Habar n-am de unde mi-a venit chestia asta. Asaaaaaaa, stii, dupa ce-am aterizat ne-au dus sa ne dea un ceai. Era asa de prost ca n-am vrut sa-l platesc.
Pai nici nu era cazul sa-l platesti, bine le-ai facut.
Am terminat cu aranjatul. Mama tot atipea. Vine iar Armand. Iar intrebari stupide.

Unde-i sint medicamentele?
De unde sa stiu eu? In curul orbului.Intreaba-i pe ailalti. Dar ce medicamente ea? il intreb eu.
Trazodil ( asta-i pentru altzheimer, cu aproximatie, e pentru skizo, in general) fenergan…
Ha?
Fenergan.
Iuhuuuuuuuuuuuuuuu, n-am mai auzit de medicamentul asta de la marea revolutie din octombrie.
Da ? se mira Armand, da unde-ai auzit de el?
La rind la hirtie igienica. Am auzit de el la azilul de down syndromi.
Si ce-ai facut acolo? Intreaba.
Pshihiatrie, raspund cu modestie.
Pai tu tre sa ne inveti pe noi zice.
Cinta la alta masa Armand beibi ca eu am terminat cu chestiile astea. Muah,si m-am carat in viteza.

Am respirat, am baut o cafea. A venit pacienta cu hilouronicul in mutra. A inceput sa zbiere. Ciocu mic ca-s nervozata si ti-l bag in ochi. A plecat fericita.
Mi s-a umflat in schimb un deget. A venit pacienta cu genunchiul imflat. Nu doar era umflat. Era si vinat albastriu.

Ce dracu s-a intimplat?
Pai mi-a facut una masaj.
Cu ce ti-a facut masaj?
Cu mina, zice.
Bun ,esti aranjata bine. N-o mai lasa o vreme sa-ti rupa picioarele.
I-am pus badiaga. Ce-i badiaga? O alga ruseasca itneresanta. Imprasie echimoze.

Goldie e de-a dreptul indignata. De ambele parti ale portii sta cinte-o pisica neagra. Amindoua vor sa manince. Pina nu se lamureste care-i pisica noastra nu primeste nici una de mincare. Au venit si ciorile. Tot doua. Indignate ca n-am fost acasa la prinz si-au ramas flaminde. Tre sa angajez pe cineva la hranit animalele. Iaca imediat se face 17 si vine pacienta pe care nu pot s-o sufar.

Aproape taranul roman – sambata dulce (18)

Luana — Wed, 03 Dec 2008 05:00:44 +0000

Deci, maica-mea era ok azi dupa-amiaza cind am fost la ea. Dupa ce-a tzopait o vreme cu cadrul ala al ei pe coridoare si-am fost sa beam cafea au asezat-o-n scaun au legat-o sa n-o ia razna fara cadru si-a inceput sa bata cimpii-n mod consecvent cu nu stiu cine care-a venit la ea sa-i propuna s-o ingrijeasca cu conditia sa-i lase casa mostenire.
A zis ca ea nu face asa ceva ca are fiica si ginere. Tocmai incercam sa-i explic civilizat c-am cumparat partea ei de casa si cu banii am internat-o-n azil ca asta-i chestie cam scumpa dar tatal lui Dan mi-a dat un ghiont cum ca-mi pierd vremea ceea ce era perfect adevarat. I-am dus ciocolata ca altceva nu vrea decit ciocolata si banane, a mincat si-a servit-o si pe Pepi care statea legata linga ea de alt scaun. Si aia sare si tzopaie desi si-a rupt piciorul tot de la sold cind a cazut in cap dupa ce maica-mea a avut bunavointa sa-i coboare grilajul de la pat pe care de altfel si l-a trintit pe mina de si-a rupt mina.

Dupa ce ne-am distrat cam o ora plina cu rudele in special decedate si chiar daca nu erau decedate au fost decedate de maica-mea in mod subit si suspect am plecat. Am intrat la sera si-am cumparat un catus deosebit de interesant din care se face-un ceai mai interesant; in limbaj popular i se spune payote la cactusul ala. Tocma ma pregateam sa-mi fac baia traditionala dupa care sa-mi beau cafeaua traditionala sa-mi usuc pletele traditionale si sa-mi vopsesc unghiile traditionale cind a sunat telefonul. Erau aia de la casa de batrini, m-au anuntat ca ” fetele” respectiv muma-mea si Pepi au cazut una peste alta.

Asta-i specialitatea mamei, cazutul pe altcineva. Nu se poate sa fi cazut cineva pe ea, se exclude final ideea asta nastrusnica.
Normal ca m-am dus acolo.Doar sint unica ei fiica ,mde, nu injur fiindca mi-e lene. Pe nebune le-am gasit bagate-n paturile lor si blindate cu gratiile pina peste cap. Am intrebat-o pe mama din politete ce s-a intimplat.

Ce sa se intimple, tampita asta de coana Veta a vrut sa se dea jos din pat si nu stia sa coboare grilajul asa ca a trebuit s-o ajut, m-am tiriit la ea ca ma doare piciorul, i-am ridicat grilajul, proasta s-a dat jos dar fiindca o doare piciorul s-a tinut de mine, n-am avut putere de ea si-am cazut una peste alta, adica ea a cazut prima si eu peste ea.
Normal, am zis.
Ce-i normal?
Sa fi cazut tu peste ea si nu invers.

I-am verificat coastele erau intregi, mina rupta si mina nerupta erau intregi la fel si piciorul intreg nu era rupt iar piciorul rupt era bine. Am verificat-o si pe Pepi, nu-s sigura ca n-are o coasta rupta. Dupa ce-am felicitat-o pe mama pentru sucesul in producerea accidentelor domestice si-am imbarbatat-o sa nu cedeze virstei, gravitatiei si fenomenelor naturii m-am carat la mine acasa intrebindu-ma de ce n-am ramas in faza de spermatozoid de ovul sau de ce n-am fost avortata la cinci saptamini maximum astfel incit sa fie comod tuturor.

In poarta ma astepta pisica neagra flaminda si nervoasa iar in curte aricii cei mari si aricii cei mici scosesera capul din tufa lor si asteptau masa de seara care intirziase. Eeh,lumea nu-i chiar asa de nasoala cum pare la prima vedere. Am hranit familia si m-am dus sa-mi fac baia traditionala, sa-mi beau cafeaua traditionala sa-mi usuc pletele traditionale si sa-mi vopsesc unghiile traditionale.

Pe cind citeam in cada plina de sare grunjoasa si bicarbonat ultima achizitie de terapie auriculara mi-am adus aminte de coana Veta si-am inceput sa rid in hohote. Asta a fost cu adevarat o doamna, pina s-a schimbat regimul.de-atunci incoace n-au mai fost doamne. Numai tovarase. Veta a fost ultima doamna.

Aproape taranul roman – Hipocrate (13)

Luana — Thu, 27 Nov 2008 05:00:48 +0000

Azi mama a avut cam un sfert de ora de luciditate.
O sa mor zice.
Si eu o sa mor.
Da, dar eu o sa mor inaintea ta. In vocea ei se aude o nuanta de regret.
Preferai sa fie invers? o intreb.
Nu, raspunde, isi muta privirea-n alta parte.
Faci multe pentru mine, sint mindra de tine, de cine esti de cine-ai ajus, ma scoate din sarite ca nu mi se datoreaza mie nimic din asta. Totul e de la taica-tau. Il urasc pe taica-tau de moarte. Cind ma uit la tine-l vad pe el si te urasc si pe tine. Stiu ca nu e drept, dar n-am ce face.
Ai ce face, ai fi avut ce face; zic, dar ti-e mai comod sa-l urasti pe el sa ma urasti pe mine decit sa te urasti pe tine. Si nici nu-ti sta in fire.
Si tu ma urasti, asa-i?

Nu, dimpotriva,mi-e mila de tine. As zice chiar ca te iubesc in felul meu. Dar nu ca pe-o mama. Nu ca pe-o prietena, te iubesc asa, fara sa pot explica in ce calitate. Poate daca modul de reproducere era un sac intr-un copac as fi pastrat sacul ala intr-un dulap, cu sfintenie. Ce-s mamele-n fond?
Ce-s copii-n fond? ma intreaba mama.
Nu stiu .Copiii sint cineva pe care-l nasti din dragoste si-apoi ii iubesti toata viata ta.
Deci eu sint o anomalie, se mira mama.
Nu stiu, nu-s in masura sa te judec. Poate.

Privirea mamei se schimba. Redevine mister Hyde. Brusc intreaba:
Unde-i haina mea de blana, aia pe care mi-a cumparat-o mama de la Paris?
La dracu e, a ars impreuna cu casa de la Galati, ai uitat?
Care casa de la Galati? N-am nimic cu Galatiul. Eu sint frantuzoaica.
Si eu sint arhiepiscop.
Ba nu esti incepe mama sa rida.
Nici tu nu esti, rid si eu.

Pepi se trezeste.
Buna dimineata.
Fie si buna dimineata desi e 6 seara.
Ce bine ca te-ai trezit, mama! spune maica-mea. Hai sa bem o cafea. Da sa sara din pat.
Sezi blinda ca iar iti rupi ceva-n tine.

O ajut sa coboare, Pepi vine si ea in sala de mese, o rog pe infirmiera sa le faca o cafea.
Asta-i sora mea Yvonne ma prezinta mama cind infirmiera aduce cafelele.
Ba e fiica-ta zice Pepi.
Ba e sora-mea, idioata ce esti se repede maica-mea.

Privirea i se schimba din nou. Devine rece si cruda. Ii urmaresc gindul si iau cana de cafea. O iau si pe-a lui Pepi. Mama ridica pumnul, are-o privire de nebuna violenta si vrea sa ma pocneasca-n plina figura. Ma dau cu scaunul inapoi juma te de metru si-o privesc sa vad ce face. Incepe sa injure cumplit, pe romaneste; sfinti, dumnezei, organe sexuale zboara-n toate partile.

“Respecta-ti parintii,respecta-ti parintii ” imi repet ca o mantra. Pentru ce sa-i respect? imi raspund singura si-mi vine sa ma scol de pe scaun.
“Nu face rau nu face rau nu face rau unui bolnav” vine cealalta mantra. Hipocrate e mai puternic decit dragostea filiala. Ma ridic si plec.

Curva blestema o aud pe mama strigind in urma…
…si nu ne duce pe noi in ispita…

Aproape taranul Roman – Safari (12)

Luana — Wed, 26 Nov 2008 05:00:01 +0000

Maica-mea dormea cind am ajuns la ea. Am mingiiat-o pe mina, a deschis ochii si-a inceput sa urle:
“Ti-am spus o data ca nu stiu nimic si n-am ce-ti spune? Ce ma tot sicii atita? M-ati bagat la casa de nebuni, in Siberia, mai mult n-aveti ce-mi face, doar n-o sa ma omoriti si daca da cu atit mai bine. Nu stiu nimic de arme, nu stiu nimic de cocosei, nu stiu nimic de mac. Pleaca de-aici. Du-te la barbatu-meu, el e spionul, el stie tot. De ce n-aveti curajul sa-l anchetati pe el?”

Ma scuzati va rog frumos doamna Soljenitzina da Gulagul asta-i cam calduros pentru ce spuneti dvs. Va anunt cu respect deosebit ca sint fiica dvs. Unica unica mostenitoare a altzheimerului dvs. mostenit si el de la distinsa dvs. mama si la fel de politicos va sfatuiesc sa incetati zbeiratul ca va dau cu papucul in cap.

Aaaaaaaa, tu erai scroafa fiica de porc? Unde-i tac-tu ca-l tot cauta una de la securitate si ma chinuie pe mine, mi-a rupt o mina si-un picior.
Pepi vecina de camera a mamei trezita brusc din somn a inceput sa faca: Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!
Gura Pepi c-o iei. Ce-aveti, v-ati tampit azi?

Pepi a amutit in vreme ce mama incerca sa se arunce discret din pat. Am inhatat-o de halat. Bine ca are numa 50 de kg. Altfel imi iesea mina din loc. Mama a inceput si ea sa faca guuuuuuuuuuuuuu si Pepi uuuuuuuuuuuuuu. Ingrijitorul etiopian a venit in viteaza.
Iar au inceput sa vijiie? a intrebat.
Da, asa cred, c-au inceput sa vijiie, dar am crezut ca-i primire festiva pentru mine, de mult se manifesta asa cordial?
Cam de azi noapte zice infirmierul etiopian, fac pauze de cam 2 ore si iar le-apuca.
Guuuuuuuuu-uuuuuuuuuuuuu se pare era molipsitor, altzheimerista din Argentina venita la casa de batrini direct de la aeroport a inceput si ea sa faca “buuuuuu” iar batrinul pervers sexual in vreme ce fugea dupa curul ei facea huuuuuuuuuuuuu.

Pe bune altzheimerul asta a inceput sa ma amuze. O alta pacienta care sufera si de altzheimer si de mania grandorii a venit in viteaza incercind sa faca ordine. A cerut liniste deplina, i-a amenintat pe toti cu trimiterea acasa, cu foamea, cu ciuma, ploaia de singe, lacustele si moartea primului nascut dar nimic. Balamucul la balamuc a continuat. Neputicioasa si disperata s-a trintit pe jos a inceput sa dea din picioare si sa urle “iuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu”. Mobilizata de cintare, una din rusoaice, aia care-l cauta intr-una pe Boris a inceput sa strige: “Nu l-ati vazut pe Boris ? Nu l-ati vazut pe Boris?” iar cealalta colega ei de camera a inceput sa strige: “alo, alo, alo”.

Mi-am aprins o tigare. In cazurile astea n-ai ce face decit sa astepti sa oboseasca. Intr-un tirziu s-au potolit.
Am intrat in camera. Maica-mea dormea. Am mingiiat-o pe mina. A deschis ochii si-a inceput sa urle.
Guuuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
Pepi s-a trezit buimaca si-a inceput si ea:Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
Am plecat. Casa de batrini urla ca o gradina zoologica inainte de furtuna. Ma asteptam sa vad girafele fugind. De antilope nu poate fi vorba.

M-am dus sa cumpar cite ceva de la mall. Era plin de familii cu multi, deosebit de multi plozi.
Mamaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, tataaaaaaaaaaaaaaaaaa, bunicaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa urlau plozii.
Amiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiir, Iosiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, Maiaaaaaaaaaaaaaaaa, urlau parintii.
Familia Avraam este rugata sa vina la superfarm sectia parfumuri sa-si recupereze copilul Tal.
Familia Saadia este rugata sa intre la centrul de carti s-o recupereze pe fetita Dana.

Mamaaaaaaaaaaaaaaaaa, tataaaaaaaaaaaa, Amiiiiiiiiiiiiir…urla mall-ul.
Tara asta e casa de nebuni m-am gindit. Am ajuns acasa. Citiva bieti copii urlau singurateci linga containerul de adunat sticle. Undeva un ciine latra plictisit. Yoram isi cauta fratele David urlind dupa el.

Ce liniste dom’le, ce liniste… Am intrat in casa si mi-am pus un disc cu rock greu. Ca sa nu fac o trecere brusca.