Un bocanc in gura

Azi dimineata pe la 7.30 suna telefonul. 7.30 daca-si imagineaza careva, e ora de hoti, banditi criminali si altii de-astia. Am raspuns. Ce dracu sa fac deja ma trezise. O voce nervoasa spune: Cap ai minte ce-ti mai trebuie?
Auuuuuuuuuuuuuuu, iar s-au flocait Coropisnita cu Porumbita-n cimitir azi noapte si-acu-si scoate a batrina nervii pe mine, da de obicei nu da telefon vine personal cu paru sculat in cap de nervi. Intr-adevar, nu era Coropisnita, era matusa-mea siberiana. M-am mai linistit desi nici de la aia nu ma astept la flori in glastra si serenade sub geam.
Esti o timpita si barbatu-tau un alt dobitoc.
Mnnnnnnnnn, am miriit dar am tacut, nu prea am argumente-n cazul de fata. Read the rest of this entry »

Auch, a doua zi am fost la opera. Lacul lebedelor. Baletul operei din Moscova, marele balet rusesc, dar  Balshoi ala e inca-n reconstructie si-am fost in alta sala. Nici acolo nu era aer conditionat. Am transpirat vioi de tot. Pastele ma-sii, tot vad lacul asta cu lebede de la 5 ani, de fiecare data baletat de altcineva alt stil de balet, alta calitate, baletul american, baletul francez baletul homosexual baletul dracu stie mi-a iesit pe toate gaurile si pe alea de dupa operatie. Poantele de lemn scirtiiau pe scena de guma si se auzeau bocanind de parca iti scritia si bocanea creirii-n minte ori invers. Prima balerina excelenta, restul se miscau ca niste hipopotami incalziti. Dar plimbarea de dupa asta pe-o straduta mica si frumoasa fara circulatie si mincatul in sfirsit a ceva mincabil respectiv o pizza din care-a trebuit sa scot salamul scirbos. Nu ca era el scirbos mi s-au rupt mie citiva dinti de la tratamente si aia nu pot sa-i repare pina-n 14 august. Read the rest of this entry »

Nu va speriati, nu m-a lovit nici o dambla rligioasa. Nu ma cred Constantin si Elena, Fecioara Maria nu mi-a aparut in tridimensional pe cerul Moscovei (numai bunica-mea Coropisnita si Schelpton au obiceiuri de-astea barbare sa bata omu la cap noaptea). Nu, nici nu ma cred Petrache Lupu sa-l vad pe “Mosu”-n pom, poate fiindca nu beau niciodata si nici Bernadette Soubiroux nu ma cred s-o vad pe Fecioara sa iasa apa si sa vindece oameni, nici una din ele. Sint tot eu nebuna din Hertzlia, dar am invatat ca daca o idee-mi sta-n cap mai mult de juma de ora persistind in existenta merita s-o incerc, cel putin s-o incerc daca nu s-o indeplinesc. Habar n-am ce m-a minat cu biserica sfinta Ana, poate pe ea a minat-o de fapt ; intre noi doua in real nu exista diferenta de religie  – ea s-a nascuta evreica asa ca-n ce-o priveste isi poate permite si eu nascuta tot evreica mi se brehane de iudaism, de maniera totala sufar de sionism si israelism in sensul ca tara asta conteaza pentru mine. Dar am mai vorbit de asta. Cind vad patzachinele din cartierele religioase arzind lazi de gunoi si aruncind cacat pe oameni imi vine sa fac cu ei fix ce imi vine sa fac cind vad patzachinele verzi de la Hamas demonstrind. Nu repet ce-mi vine sa fac fiindca am spus-o de nenumarate ori, dar gindurile bune-s tare, tare departe de mine. Read the rest of this entry »

Intr-una din zile, nu retin care fiindca-n toate erau la fel de calde si scirboase am plecat pe coclauri. Partenerii lui fiu-meu si el vor sa construiasca un fel de spital alternativ dar si medical cu tot ce-i nou in toate domeniile medicale. Niste de-aia care-au fost la KGB, au cumparat dupa ce s-a terminat comunismul citeva sate intregi cu toate paminturile din jur. Paminturi, paduri, lacuri, dealuri, oameni, vaci si totul. Absolut totul. Acum vind pamint cu 50 $ hectarul.

Am tot mers din loc in loc. Mereu case din lemn c-o mica gradina-n spate sau in fata, saracie lucie ; masinile, adica autobuzele cu produse de mincare de baza, vin o data pe saptamina in rest nimic. Traiesc din ce au dar nu dau semne ca ar fi nemultumiti. Apa au fiindca-s riuri peste tot, au si curent electric, dar n-au mai mult. Nu dadeau semne ca le trebuie. Lui Dan i-a fost mila de un copil care fugea printr-o curte cu un cerc si-o sirma, le-a dat bani parintilor sa-i cumpere jucarii. Read the rest of this entry »

Am ajuns acasa.In stinga blocuri,in dreapta blocuri. Era cam 2 noaptea. Hm, acasa asta e o notiune relativa la fiu-meu. Au stat intr-un cartier in al 2-lea cerc, ca Moscova-i facuta ca o pinza de paianjen. Era prea departe de centru. Au stat intr-o casa vis-a-vis de Piata rosie, era prea mult praf si prea multe dopuri de circulatie. S-au intors in casa din cercul doi si-au cumparat casa asta. Intr-un cartier select. Un an au costruit la ea pe dinauntru ca au primit numai peretii. In fine, acuma, asta-i casa lor. La etajul 28. Cind intrii e politist la intrarea-n cartier, nu in tot cartierul ci doar la corpusul unde sta fiu-meu, la alte corpusuri sint alti politisti. Au cip la poarta. Cind intri-n bloc tot cip. Si politist.In lift camera de luat vederi. Cind am ajuns noi era inca o usa de siguranta dar inca nu era montat cip-ul la ea. Ajung si la asta.

Apartamentul e intr-adevar superb. Totul este alb, negru auriu.Te uiti pe geam vezi fix in fata la cam un kilometru jumate un bloc pestrit, acolo stau pensionarii de la KGB. In stinga cum te uiti pe geam sint casele actualilor lucratori la ce-a fost KGB-ul, in mijloc o cladire rotunda unde-s serviciile de securitate si-m jur alte blocuri pentru lucratorii de la serviciile de securitate dracu stie cum le spune. Mai sint si niste blocuri roz, cred ca alea-s incubatoarele pentru viitorii copii-n eprubeta de la serviciile de securitate. Habar n-am. Dar daca o tufa din zona verde s-ar fi apucat sa-mi spuna ca fumatul dauneaza la sanatate nu m-ar fi mirat de loc. De zburat pe geam de la etajul 28 nu-i nici o sansa, geamurile nu se deschid decit de-un lat de palma si-s duble. Adica ai intrat in casa acolo stai, daca vrei sa pleci o faci pe usa dupa ce incui de-ti cad miinile si-ajungi la liftul care se uita cum te scobesti in nas. Poti de altfel sa te scobesti si-n cur alora nu le pasa daca nu te scobesti cu candelabrul sau sfesnicul furat. Ori cu teava pistolului cind urci. Read the rest of this entry »