posted by Luana on Mar 25
Cind am reusit sa-mi cobor sau sa-mi ridic ochii de pe N am fost surprinsa (placut) cit de multe figuri noi erau pe prund. In special baieti. In vacanta, din diferite orase. Si brusc, N care parca deja fusese o data consumat a disparut. Ii vroiam pe toti ceilalti pe rind sau de-odata nu conta cum si cind si-asa am facut, in fiecare zi era altul la rind, vorbe de plozi, mingaieri, pupaturi. Era deja stiut ca a doua zi povestea va fi sfirsita, parca aveam o lista dar n-avam lista era cum imi venea mie cheful si baietii n-aveau, pare-se nimic impotriva. Adevarata mea fire se arata intr-adevar. Femeia unui singur barbat? Nu, aia nu eram eu. Si-a trecut vremea. Si-au trecut repede cele doua saptamini.
Desi la matusa-mea-n casa regimul era strict, nu conteza unde te duci ziua si cite ore, seara la noua trebuie sa fii acasa. Dar in vara aia a fost altfel si-aveam voie sa stam pe-afara pina la unsprezece. Cine ne-ar fi cautat ne-ar fi gasit inghesuite pupindu-ne linga un gard ori pe sub un felinar spart cu piatra de noi sau de altii-n gradina publica.
Maica-mea a dat telefon , s-a certat ca de obicei cu matusa-mea si matusa-mea l-a cerut pe tata, s-a certat si cu el apoi m-a dat pe mine la telefon.
Cind ajungi la Bucuresti? La ce ora?
Nu ajung la Bucuresti.
Si P si nunta? Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 22
Am fost condsusa la gara-n mod festiv, mi s-a luat bilet la clasa intiia vezi doamne sa ma amestec cu vulgul, am fost conventional pupata pe ambii obraji si-am plecat.
Verisoarele m-au primit ca de obicei cu chicote si risete. Am uitat sa-ti spun, pentru mine Moldova a fost si ramine pamintul fagaduintei.
Da, stiu, asa-i la mine cu Braila…
Am in Moldova trei verisoare, continua T, cind m-au vazut, dupa pupaturi m-au intrebat:
Tie ce ti s-a intimplat? Esti bolnava?
Nu, de ce? Arat bolnava?
Arati ca pudelul impaiat al profesoarei de muzica, si cu 10 ani mai batrina decit esti. De unde-ai scos boarfele astea de baba? Si ce-ai in cap?
Mindra de mine le-am aratat verigheta.
Ma marit in septembrie.
Si intrerupta de intrebari ghionturi si comentarii le-am povestit totul. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 12
Oare cit de mult un pas la drepta ori la stinga, ne pot schimba soarta?
Nu ca ma bintuie-n direct pe mine, ci e intrebarea pe care mi-a pus-o azi T pe care insfirsit am avut putere s-o primesc dupa mai bine de-o luna.
De unde vrei sa stiu mai fata, am facut atitia pasi in viata mea de nu mai stiu care si cum mi-a schimbat viata sau daca mi-a schimbat-o oarece. Inclin sa cred asa, departe de un anume adevar, facem pasi tocmai ca sa schimbam daca am vrea sa stam pe loc nu ne-am misca. Dar ce pasa -i asta?
Pe figura lui T bintuia un zimbet nostalgic. Asta nu-i semn bun. S-au dus povestile picante, urmeaza sa ma pocneasca-n plex cu ceva romantico deziluzionat exact starea de care am nevoie sa pun de-o tragedie antica si sa bocesc pe fond gri doua-trei ore.
Stii, zice ginditoare, am senzatia ca singurul barbat din viata mea cu care nu m-am culcat ar fi putut sa-mi schimbe viata.
Nu stiu, asa ca nu ma intreba daca stiu, cam cind s-a intimplat asta?
Cind aveam 17 ani, declara suspecta. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 3
V-a fost dor de Liora? Mie nu, dar prietenia cere sacrificii. A aflat de operatie si-a venit impreuna cu sora-sa Daniela in vizita de curtoazie. Amindoua-s foart dragute si saritoare, da-n jumate de ora cit a durat vizita s-au dus dracu cele trei saptamini de recuperare. Brusc am simtit ca ma reia cu ameteala si-mi tremura tot corpul pe dinauntru. Nu m-au lasat sa vorbesc sa nu-mi stirnesc coardele vocale in schimb au vorbit ele, amindoua de-o data asa ca mare lucru n-am inteles. Dar indiferent daca intelegi sau nu, povestile lor sint gen familia Adams in stadiu avansat de nebuneala sau daca vreti de putrefactie.
Pe Daniela au dat-o afara de la maccabi unde-a lucrat ca secretara pe la medici. Era de mirare sa n-o fi dat afara urgent, au tinut-o cam un an cea ce spune ca aia de la Maccabi sint rabdatori ori ca Daniela-n cele 7 ore de munca s-a straduit sa lucreze mai mult de-o jumate de ora facind o pauza binemerita intre cafele si datul de telefoane. Acum lucreaza ca secretara la un biet medic, nu cred ca ala mai are mult pina inchide cabinetul si fuge-n lume. Daniela spune ca-n ultima vreme doctorul respectiv nu se simte prea bine. Cred si eu, da semne de infarct doar cind o vede si-l inteleg. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Feb 15
Cam doua saptamini creierul mi-a fost ocupat sa transfere dosare de la maica-mea la mine. Nu prea stiu ce anume contin dosarele alea ca n-a si binevoit sa le deschida acelasi creier de care vorbesc dar le-a tot mutat de colo colo pina m-a zapacit de cap. Azi noapte insa a lasat-o pe-a batrina-n pace si s-a pus pe visat ca inainte.
Eram intr-un loc necunoscut dar precis era declarat spital. Nu stiu ce faceam acolo, nu ma simteam bolnava stiu doar ca aveam un program foarte incarcat sa ma cert cu diverse persoane si sa umblu aiurea din camera-n camera fara nici un scop binedefinit pina ce, la un moment dat a venit una si mi-a zis, haide, e timpul de plecat acasa, ti-ai facut destul veacul pe-aici, ia-ti plodul si cara-te. S-a dovedit ca spitalul respectiv era o casa de nasteri sau asa ceva si eu aveam un plod. Problema mea, daca-mi amintesc bine si desutul de vag era hranitul plodului. Insfirsit, nu stiu daca eram multumita sau nemultumita sa plec de-acolo da mi-am dus sa-mi iau plodul respectiv. Read the rest of this entry »
