posted by Luana on Mar 30
Toate cazurile astea de pedofilie, in special ultimul, cu baiatul de sapte ani omorit de cei doi frati chipurile redusi mental mi-a amintit de U. Si de tratamentele indelungate care i s-au facut sa se lase de violat pe toata lumea.
U si restul de barbati locuiau la vremea aia intr-o singura cladire. Spun pe vremea aia fiindca la un moment dat cladirea a fost darimata si barbatii imprastiati impreuna cu femeile in diverse cladiri, cei batrini intr-o cladire noua cei mai tinerei in altele trei. In cladirea barbatilor nu era noapte linistita, urlete tipete, oameni care fugeau goi prin curte. U iesise la vinat. Erau unii mai apatici, care acceptau contactul sexual dar erau si altii care sub nici o forma nu-l vroiau si de-aici violuri, scandalurile, bataile si fugile prin curte.
Infirmieri de noapte erau numai doi. Ministerul facea economii. Ziua era un infirmier la 10 pacienti, noaptea doar doi la 138, plecindu-se de la ideea ca pacientii ar urma sa doarma noaptea ceea ce era contrar oricarui adevar elementar fiindca in general pacientii nu dormeau noaptea decit cu somnifere din ce in ce mai grele sau combinatii de somnifere si nici pentru ele nu se dadeau bani. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 25
Cind am reusit sa-mi cobor sau sa-mi ridic ochii de pe N am fost surprinsa (placut) cit de multe figuri noi erau pe prund. In special baieti. In vacanta, din diferite orase. Si brusc, N care parca deja fusese o data consumat a disparut. Ii vroiam pe toti ceilalti pe rind sau de-odata nu conta cum si cind si-asa am facut, in fiecare zi era altul la rind, vorbe de plozi, mingaieri, pupaturi. Era deja stiut ca a doua zi povestea va fi sfirsita, parca aveam o lista dar n-avam lista era cum imi venea mie cheful si baietii n-aveau, pare-se nimic impotriva. Adevarata mea fire se arata intr-adevar. Femeia unui singur barbat? Nu, aia nu eram eu. Si-a trecut vremea. Si-au trecut repede cele doua saptamini.
Desi la matusa-mea-n casa regimul era strict, nu conteza unde te duci ziua si cite ore, seara la noua trebuie sa fii acasa. Dar in vara aia a fost altfel si-aveam voie sa stam pe-afara pina la unsprezece. Cine ne-ar fi cautat ne-ar fi gasit inghesuite pupindu-ne linga un gard ori pe sub un felinar spart cu piatra de noi sau de altii-n gradina publica.
Maica-mea a dat telefon , s-a certat ca de obicei cu matusa-mea si matusa-mea l-a cerut pe tata, s-a certat si cu el apoi m-a dat pe mine la telefon.
Cind ajungi la Bucuresti? La ce ora?
Nu ajung la Bucuresti.
Si P si nunta? Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 22
Am fost condsusa la gara-n mod festiv, mi s-a luat bilet la clasa intiia vezi doamne sa ma amestec cu vulgul, am fost conventional pupata pe ambii obraji si-am plecat.
Verisoarele m-au primit ca de obicei cu chicote si risete. Am uitat sa-ti spun, pentru mine Moldova a fost si ramine pamintul fagaduintei.
Da, stiu, asa-i la mine cu Braila…
Am in Moldova trei verisoare, continua T, cind m-au vazut, dupa pupaturi m-au intrebat:
Tie ce ti s-a intimplat? Esti bolnava?
Nu, de ce? Arat bolnava?
Arati ca pudelul impaiat al profesoarei de muzica, si cu 10 ani mai batrina decit esti. De unde-ai scos boarfele astea de baba? Si ce-ai in cap?
Mindra de mine le-am aratat verigheta.
Ma marit in septembrie.
Si intrerupta de intrebari ghionturi si comentarii le-am povestit totul. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 12
Oare cit de mult un pas la drepta ori la stinga, ne pot schimba soarta?
Nu ca ma bintuie-n direct pe mine, ci e intrebarea pe care mi-a pus-o azi T pe care insfirsit am avut putere s-o primesc dupa mai bine de-o luna.
De unde vrei sa stiu mai fata, am facut atitia pasi in viata mea de nu mai stiu care si cum mi-a schimbat viata sau daca mi-a schimbat-o oarece. Inclin sa cred asa, departe de un anume adevar, facem pasi tocmai ca sa schimbam daca am vrea sa stam pe loc nu ne-am misca. Dar ce pasa -i asta?
Pe figura lui T bintuia un zimbet nostalgic. Asta nu-i semn bun. S-au dus povestile picante, urmeaza sa ma pocneasca-n plex cu ceva romantico deziluzionat exact starea de care am nevoie sa pun de-o tragedie antica si sa bocesc pe fond gri doua-trei ore.
Stii, zice ginditoare, am senzatia ca singurul barbat din viata mea cu care nu m-am culcat ar fi putut sa-mi schimbe viata.
Nu stiu, asa ca nu ma intreba daca stiu, cam cind s-a intimplat asta?
Cind aveam 17 ani, declara suspecta. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Mar 9
Acu-l inteleg pe Kafka, a dracu sa fiu daca nu-l inteleg. Ma apuc de scris ce-am visat. Nu numa c-o stergeti de pe liste, da o sa-mi si platiti sa nu mai scriu, o sa ma rugati in genunchi sa dispar de pe net in neant si-o sa puneti politia virtuala pe urmele mele. Astea nu-s cosmaruri mai frate, astea-s mamele mamelor cosmarurilor care si-au facut arborele genealogic si-au adus-o pe cea mai rea dintre toate la capu meu in ultimele doua nopti.
Hai sa lasam c-am vizionat operatia si chestia asta numa un chirurg ar putea-o intelege, da azi noapte a fost de-a dreptul vesel. N-a scapat unu mort din familie sa nu-mi apara, da nu asa, simplu ci insotit de unu viu. Adica pe a batirna am visat-o-n pat ca dormea cu matusa-mea aia moarta de 15 ani, si pe frate-meu l-am visat c-a venit insotit de taica-meu, pe unu din barbatii lui maica-mea care-i si-ala mort l-am visat venind insotit de-o fosta colega de-a mea de la Levzeler, singura care era singura si habar n-am de-i vie-ori moarta a fot servitoarea Maria da n-am vazut-o, numa am stiut io asa-n vis bazindu-ma pe proba de urina sau pe intuitie feminina ca ea este.
Misto era casa-n care ne aflam si habar n-am din ce cosmar a iesit, era o casa hodorogita nu de vechi Read the rest of this entry »
