posted by Luana on Oct 18
De trei zile ploua peste San Cristobal. Muntele poarta caciula de nori si stranuta din cind in cind zgiltiind creierii si pestera calda. Papagalii, bagind de seama ca nu-s suficient de interesanta sa-mi scoata de doua ori ochii vin doar sa-si manince semintele apoi se-aseaza undeva in fundul pesterii si sicurete penele. Din cind in cind chiraie antipatic dar termina repede si cred ca adorm. Bunica se scocioraste-n buzunarul vesnicei rochii gri , scoate o piatra neagra si plata. Interesant cum femeia asta, bunica, indiferent unde se afla arata la fel. Ochii-i sint negri la fel ca si parul, poarta aceeasi rochie gri fara forma definita si-acelasi pulover maroniu putin pufos, ceva angora. Are aceleasi gesturi in Romania aceleasi gesturi in Israel si-aceleasi gesturi in Mexic.
Focul negru, spune. Labradorit. Imi intinde piatra. O parte-i negra si neslefuita, cealalta lucioasa slefuita te sageata cu fulgere verzi,albastre,rosii galbene. Focul negru, repeta bunica.
Ce inseamna? intreb.
E greu sa explici idotilor nu se dezminte bunica, focul negru, dupa tine cap de lemn cam ce-ar putea sa insemne?
Nu ma dezmint, daca stiam nu te intrebam. Realizeaza ca tu esti moarta, eu dorm in Israel pe catafalcul daruit de fiica-ta chipurile ca sa-mi faca un bine, pestera asta exista doar in visul meu si-acuma te-ai gasit sa ma clasezi idioata?
Nu te clasez doar constat ,pune bunica lucrurile la punct.Si nu e un vis e-o parte din viata ta.
Refuz sa cercetez, fie si-o parte din viata mea, m-am saturat de partile astea, ce e focul negru?
Focul negru spune bunica nemultumita de prostia mea, e focul dinauntrul tuturor lucrurilor e focul dinauntru mai exact.
focul din inima furtunii
focul din inima lemnului transformat in jaratec
focul din ochiul unui copil care ride
focul din cristalul lucind in piatra sparta
focul din transul dasat pina la lesin
focul din pestera fara soare dar in care doarme filonul de aur
focul din pintecele femeii gravide
focul din sinul vulcanului pe cale sa izbucneasca
focul din sufletul ingropat sub munti de tristete si spaima
Focul negru cinta mereu trezind focul din noi si din toate…
Asta-i mai degraba o mantra bunica nu o explicatie.
Sigur idiotule, e o mantra, mantra masajului shamanic, mantra focului ascuns in sufletul omului in depresie, focul adormit care trebuie tu cu miinile tale sa-l trezesti la viata. Ce-ia sa greu de inteles?
A, nu, nu e nimic greu de itneles bunica, sint insa multe de intrebat.
Ce e locul asta si cum am ajuns in el, de ce-am ajuns in el sic e fac aici, de ce trebuie sa invat toate astea si de ce aici si nu in Siberia, cine sint eu?
Tu esti tu, ride bunica cu aceeasi dinti stralucitoari pe car-ei cunosc de imediat 50 de ani. Tue sti tu, citi tu esti inca nimeni nu stie, dar in continuare esti tu si doar universul o sa hotarasca cine esti. Cind o fi vremea. Acum mergem in tirg.
Ploua groaznic, constat.
Si esti din zahar ?
October 20th, 2009 at 11:34 am
Simpatica bunica ta si de pare ca-i semeni
October 20th, 2009 at 2:35 pm
la d-astea mai adanci nu prea se baga lumea sa comenteze, bag sama.
October 20th, 2009 at 9:36 pm
N-a mai ramas nimic de comentat, ce mai poti sa comentezi la ” aceasta e o mantra focului ascuns in sufletul omului in depresie ” ? Eu una care am trait treaba asta pot sa spun doar atat : da, asa este ! in acele momente focul e ascuns si tu crezi ca s-a stins dar nu e adevarat, e acolo dar nu poti sa-l vezi.
October 21st, 2009 at 5:51 pm
bey, draculetto….ce sa comentezi….citesti, baji la cap…si cam atata.
p.s. interesant personaj, bunica asta, doamna L. foarte interesant. ti-a marcat existenta foarte serios.
October 23rd, 2009 at 4:30 am
Ohoo, dar aici e de comentat la nesfârșit…
Poți să vezi focul, dar nu ai acces la el… când ai acces, nu vezi decât focul, peste tot în jur…
October 24th, 2009 at 4:10 pm
Numa acu am aterizat di pi drumuri cu noi experiente:) numa o tzira sa-mi trag sufletul.Stinejel, depresia-i acolo si-acolo ramine.Tragem de nervi,bagam in noi necazurile, zicem iaca, ne e bine, s-a dus dracu depresia sau ce-o fi fost.Nee, ce-i atins e atins,ramine sa ne tinem echilibru pe sirma vietii, daca am cazut ne-am dus:) Nimic, nu s epierde, nimic nu se cirstiga,scor egal in cel mai bun caz, in altele, cistigi sau piezi? tot pierzi:))))))))
Drace, n-ai ce comenta de nici o culoare cred, experientele-s experiente san cristobal a fost una din ele.Daca tampitii de papagali n-ar fi facut scandal…
Bunica-mea nu m-a marcat, dar da, ii seman, pina la un punct, de-acolo-ncolo cred ca seman doar cu mine insami.
Bine v-am regasit.