posted by Luana on Jul 17
Dupa ce o saptamina am fost bleaga ca… neeeeeeeeeeeee, nu va entuziasmati, n-am vazut pula-n halu asta de blegenie-n viata mea-n care jur c-am vazut destule…inchid paranteza pe care n-am deschis-o de lene, ieri m-am apucat sa consum curent electric. Am ars becurile din baie, din wc din cabinet si-n special din salon unde-s vreo 10. Seara cind a venit barbatu-meu lampa era total chioara si ma pilpiiam erotic in lumina unei lampi cu parafina lichida ca gazul lampant a disparut pe meleagurile sfinte.
Ce s-a intmplat? zice al meu incurcindu-se-n Goldie.
S-au ars becurile si nu le gasesc pe celelalte.
Da numa acu trei zile le-am schimbat, tre sa-l chem pe Eran (electricianul) sa vada ce-i cu reteaua asta ,ca ceva nu-i in ordine. Schimba omu becurile, ma duc eu si fac ordine-n cabinet vin in salon ma asez pe locul meu preferat care-i cam sub lampa cu opt brate ca-mi place lumina multa si iar incepe bilciul. Pac-pac-pac-pac. Iar sare dopul ala central pace si liniste-n toata casa.
Suna barbatu-meu la Eran electricanul ca ala sta o strada mai incolo de noi. Vine Eran bombanind furios ca il deranjam zbiara barbatu-meu la el, verifica Eran tot ce se poate verifica, se duce-n curte se duce la stilp verifica aparatele electrice si zice multumit: Totu-i in ordine. Schimba becurile si e fericit, apar eu in salon, ma asez la locul meu preferat pac-pac-pac samd. Iar sare dopu central iar intuneric. Mai repetam figura de citeva ori. In final se uita Eran de parca vrea sa-si faca cruce si zice, ce dracu functioneaza aici cu atita curent? Ca nu vad nimic, toate aparatele-s scoase din priza.
Cred ca nevasta-mea, zice dragul meu sotz. Trece-o dom’le pe baterii ca n-am putere de razboi cu potentiale supranaturale spune Eran si-o zbugheste pe usa afara.
Stiu precis de ce se intimpla.Creierul meu are atacuri de legea doi, in care vede lucrurile-n alb-negru bine si rau, ce dracu o gramada de ani de educatie omeneasca pot deregla pe oricine.
Acu vreo cinci zile, dupa ce Alina nu mai scrisese nimic de-o saptamina am intrat in panica, pe linga asta un bun prieten a fost bolnav, medicii i-au bagat in cap dupa o operatie de colon ca are cancer la ficat dupa diagnosticul lor acelasi cancer din ficatul Alinei. Puse una peste alta eram cumplit de ingrijorata in special ca din tot ce stiu Alina mai are de tras da de murit nu moare; il intreb io pe un pretin ala care are blogul cu FUA, nici ala nu stia nimic si incerca sa afle. Cum eu nu sint Dumnezeu am zis sa-ntreb pe altii mai destepti ca mine.
Zic io, ia sa vorbim putin cu Alina. O chem, Alina nimic, tace ca pestele fiert. Bun zic, poate ca doarme cu pastile. Zic asa, auzi Alino, da si tu semn daca ai murit sau traiesti. Zac pe spate si-astept. Primesc semnale directe-n partea singa, aia inseamna nu. Ce pizda ma-sii “nu” ma gindesc si ma iau transpiratiile reci.
Ma dau jos din pat, fac o cafea beau cafeaua ma gindesc din nou. Ma declar vaca. Intru-n pat intreb din nou, Alina draga mea stinga-i nu, n-am murit dreapta-i da, daca esti ok da semn pe stinga daca nu da semn pe dreapta si scrie miine e-mail ca mama dracu te ia daca nu aflu ceva de tine. Alina da cuminte semn pe stinga ca n-a murit de m-a durut urechea doo zile si-a trebuit s-o rog s-o lase-n pace, a doua zi primesc e-mail de la ea ca tocma era-n chimio la Viena cind faceam eu pe nebuna-n Israel si dupa aia a dormit ca pruncu. Acu ma gindesc ca poate de scris, ca scris, ca i-o fi zi Ciprian sa scrie ca moare turbaciunea din Hertzlia da semne mi-a dat pe urechea mea nu a lui. A doua intrebare a fost de cancerul lui Laurentiu. Mi-apar linute care se transforma-n linii mai late si-apoi in conuri. Na c-a pizdit-o zic asta-i cancer. Dupa o pauza conurile se transforma-n bile cu perisori pe ele, grasime, rasuflu usurata si-mi mai fac o cafea. Notez ca un copil bun ce sint sa-i pot da Laurentiului la cap si ma culc sa dorm. Ce pizda ma-sii era deja 6 dimineata si-a 2-a noapte nedormita.
Bursc mi se face negru-n ceier, apare-o mutra deosebita, nu urita sau cu coarne ori asa ceva, deosebita, si zice: E cazul sa hotarasti cu cine ai de gind sa lucrezi, cu mine sau cu el.
Ups zic, fix azi cind mi-e asa de nervi in creier vin intrebari existentiale, stii care-i chestia n-am de gind sa hotarasc si cara-te ca mi-e somn de mor.
Ala cuminte se cara si brusc se face alb,un alb de nedescris si-apare o mutra alba de nedescris la fel de ciudata ca aia neagra si pune aceeasi intrebare. Noa bun, n-am scapat de dracu c-am dat de tac’su, ia du-te si tu-n treaba ta ca n-am de gind sa hotarasc nimica vreau numa sa dorm ca tot omu si-acu va apuca interogatoriile stupide. Valea. Se cara si-ala da de dormit n-am mai dormit iok.
Mi-am framintat creierii cu ce anume-i bine si ce anume-i rau si pina sa am raspuns am hotarit sa nu mai visez nimica. Ce binele fara rau? De fapt ce-s cele doua notiuni, si-s ele reale? In sensul ca bine-i ce ne e bine si rau e cind nu ne e bine? In cazul asta o operatie de extirpare-a cancerului dureroasa si uneori inutila e buna sau rea? Sa ajuti pe cineva sa-si gaseasca munca e bine sau e rau? Poate sa fie bine sau rau fiindca acel cineva pe care-l ajuti poate sa ia locul de munca al altcuiva si pentru ala e rau. Si tot asa. Cele doua notiuni nu exista diferit una de alta sint una, doar punctul nostru de vedere le face bine sau rau. Parere personala desigur.
Azi noapte stiam ce vis o sa am si l-am acceptat cu …mde, n-as zice cu placere da asta-i treaba. Normal ca l-am visat, normal ca asta a fost raspunsul pe care l-am dat si culmea culmilor stiti care e? Ca imediat dupa ce le-am raspuns albului si negrului mi-a aparut in fata un curcubeu superb , deci da, am avut dreptate, nu exista doar alb si negru exista toate culorile curcubeului si inca multe pe care mintea noastra nu-i invatata sa le vada. N-am mai ars becuri, Alina merge spre bine, Laurentiu a terminat analizele n-are cancer la ficat. Numa barbatu-meu incearca sa ma treaca pe acumulator personal …
Un sfat va dau acu, cind aveti ceva de intrebat intrebati clar de tot foarte clar, suprem de clar altfel primiti raspunsuri neclare si va spargeti mintile degeaba. Asa cum nu exista numai alb si negru nu exista da si nu si nimic categoric totul e un curcubeu, inclusiv noi.
July 17th, 2009 at 8:43 am
da’ domnu sotz nu s-a obisnuit pana acum cu tine?
ce tot il cheama pe nefericitu ala de electrician?
July 17th, 2009 at 9:20 am
Innah, stii bancu vechi cu ala care vede girafa si exclama ” asa ceva nu se exista”?:) asa-i si barbatu-meu, vede si nu crede. datoria lui e sa verifice si sa aiba probe palpabile si dovezi de la electrician ca totul e in ordine, daca nevasta-sa consuma curent crede, da nus e exista:)
July 17th, 2009 at 9:35 am
si io am niste chestii mai ciudatele (chestii de rasfat)….da’ tot asa.
omul zambeste, se cauta de o esplicatie stiintifica…
cel mai tare a fost saracu tata (alt om de stiinta) …i-am povestit odata ce am visat (o treaba extrem de ciudata… cu viata anterioara, io impuscata in spate, durere crancena in spate in mot de noapte…) : “mey, fetito….te dureau vertebrele..si tu ma aburesti cu ezotericu tau. ia la tata un diclofenac si ia-ti de drum”
July 17th, 2009 at 1:24 pm
Nu am mult sa zic pe aici, dar citesc adesea, toate ce scrii. Poveste interesanta, si cu sfat excelent in sfarsitul,Luanna. Hm, viata ta niciodata e “plictioasa”, is it? Ai grija de tine, si iti doresc multa sanatate. Si daca inca nu am spus-o, o sa repet: sper ca Alina, si prietnul Laurentiu, merge spre la bine si vor fi mult mai sanatosi in viitorul. Avanti popolo, cu ult sucess si sanatate x100! Multumesc inca odata pentru toate, luanna.
July 17th, 2009 at 10:12 pm
Pai da, asa este. In tot raul este un bine si in tot binele este un rau. Cred ca asta e ca un examen de maturitate. Cand eram copil pentru mine totul era ori alb ori negru si bineanteles ca eu eram fan-fanatica a albului. Tot in acea perioada, foarte usor ieseam di joc. Daca jocul nu evolua asa cum imi doream, fugeam. Dar viata ne da tuturor lectia pe care o meritam asa ca la un moment dat m-a prins puternic la ingesuiala in asa fel incat sa nu mai pot sa-mi iau jucariile si sa plec. Abia atunci am vazut de ce sunt in stare cu adevarat abia atunci am inteles cu adevarat ca in tot raul este un bine si in binele este un rau. A fost musai, era lectie de supravietuire. Cativa ani mai tarziu, a mai avut loc un eveniment care spun eu ca m-a schimbat definitiv si am inteles ca ca e foarte adevarat ceea ce spunea Dalai Lama : ” sa nu uiti niciodata ca uneori atunci cand nu ti se intampla ceea ce ti-ai dorit atat de mult e poate o formidabila lovitura de noroc.” La servici am ajuns sa fiu invidiata pentru ca, conform acestui principiu si a modului nou de a aborda viata, tot mi se intampla e in favoarea mea
si nu mai imi este teama de nimic. De un singur lucru nu m-am dezvatat inca sa-mi fie teama. Am accese de panica referitor la viitorul copiilor mei, apoi am perioade in care ma gandesc ca am totusi doi copii minunati si cu siguranta se vor descurca, ca daca ei nu atunci cine ?
July 17th, 2009 at 11:44 pm
da, asta cu tatii oameni de stiinta ,experienta adica o am si eu, i-am spus lui al batrin tata azi noapte am visat ca-mi cade parul.Ce inseamna? S-a uitat la mine asa surprins de parca aveam brusc doua capete si-a zis rizind” inseamna c-o sa chelesti”:))))))))))))
July 17th, 2009 at 11:50 pm
Dvorah, singurul lucru de care-ar urma sa ma pling ar fi plictiseala:)))))) stii ” urarea aia chinezeasca” sa-ti dea cine ti-o da o viata interesanta”? NU ma plinge ca n-am viata interesanta:))
Alina e spre bine, face tratamente dar e spre bine nu azi miine, boala-i grea si se lasa greu, dar Alina are avantajul tineretii si-al unei vointe puternice si-a unei increderi ohhhhhhhhhhhhhhh pentru care emrita toata admiratia. Pretenului laurentiu ii scot incet incet din cap ideea lui tampita de cancer pe diverse cai ,mai cu binele mai cu raul cred ca-n final va trebui sa-i fac un curs urgent de oncologie sa-i explic ce cancer unde face metastaze ca se pare pe internet n-a gasit decit explicatii tampite.Nu ca-s eu geniala doamne fereste si-am stiut acu o saptamina ce stiu acuma, da se pare ca incercarile mele disperate de-al convinge au miscat pe cineva din consiliul meu de intelepti vizitatori si deodata iaca stiu:)))
Multumesc de cuvintele bune Dvorule si tie numa bine si liniste multa.
July 17th, 2009 at 11:58 pm
Stinjenelule, frica-i omeneasca si stii bine ca doar psihopatii nu se tem, si din aia doar o parte n-au teama spaime ,ginduri.Pentru cei dragi te temi intotdeauna si nu cred ca e teama in sine ci e grija sa le fie bine.Asta-i o mama si mamele care nu sint asa n-au simtul de mama. Eu cunosc una din asta, din pacate e a mea, din fericire m-am nascut altfel.Citeodata o luam crunt in bot, asa ni se pare la vremea aia dupa un timp bagam de seama cum spune dalai lama pe care-l citezi ca doamne ce noroc am avut c-am luat-o-n bot numai cit am luat-o.Nu-s eu stoica din nastere, ba din contra sint o fire de revolutionar care face sau ma rog, se straduieste sa faca tot ce-l taie capul ori buricul, nu zic asta-i treaba mergem mai departe. dar viata m-a invatat cind s alupt si cind sa bag povestea-n pizda ma-sii ca-i pacat de nervi:) M-am mai invatat si asta nu de mult ca grija bine dirijata incepe prin grija de tine insuti ceea ce am uitat cam prea multa vreme:))
July 19th, 2009 at 3:53 am
Luana, cred ca intelegerea faptului ca nu exista alb sau negru ci doar alb si negru si toate culorile, sau, daca vrei, ca binele si rau sunt totdeauna, fara exceptii impreuna si ca doar cand le accepti total poti sa-ti gasesti, un pic, linistea si pacea, cred ca a fost, si pentru mine, punctul de cotitura… Vad ca in unele privinte avem mult mai multe decat credeam in comun… Ma bucur ca am dat pe aici (o sa vin mai des daca o sa pot…)
July 19th, 2009 at 7:50 am
danule esti invitatul meu cind vrei si cind poti,ce te-a facut sa crezi ca avem putine lucruri in comun?
July 19th, 2009 at 8:38 am
Citind pe danu, am gand la simbolul chineze, yin-yang, din care se intelege “cum toate lucruri merge” (how all things work) in viata/lume/univers. Ca stim, simbolul inclus un cerc, intre cercul e doi energii, yin si yang, alb si negru ci nu numai… Fiecare parte nu e totul ‘alb’ sau ‘negru’, cum e toate culori. Energii yin si yang nu pot exitste un fara alt, e nevoie de amandoi impreuna. Asa merge viata, cu toate culori si cu nevoie de amandoi, yin si yang, bun si rau. Si totul, yin cu yang, e valorificabil, nu crezi?
July 19th, 2009 at 8:46 am
Sigur ca da Dvorule, cred alb negru noapte zi frig cald intuneric lumina e doar un simbol a milioanelor de nuante fara de care viata n-a fi si moartea ar fi definitiva.
July 19th, 2009 at 1:43 pm
Luana, am trecut pe la postul asta de nu stiu cate ori, am dat sa comentez si m-am razgandit pentru ca ceva ma nemultumea. Cred ca acum am reusit sa sintetizez toate polologhiile ce le-am avut in cap, cam asa : intelegem , dar practica ne omoara.
July 19th, 2009 at 2:28 pm
Ana,nu practica e ce ne omoara ci rutina.Ne-am obisnuit sa gindim asa ne e comod sa gindim asa avem creierul deja adaptat sa gindeasca asa, ca sa schimbam ceva cere un efort ” cine mi-a mutat cascavalul”,nu? Sint oameni in stare sa traiasca-n rutina sint oameni obisnuiti sa schimbe altfel innebunesc total.daca toti ne-am gindii ca-i bine sa schimbam mereu s-ar schimba multe-n viata noastra si a altora,imagineaza-ti doar ce-ar face un director caruia lucratorii i-ar zice dupa un an mersi frumos,m-am plictisit de asta ma duc sa fac altceva? Scocietatea intreaga traieste din slabiciunile societatii intregi:))))))
July 19th, 2009 at 3:45 pm
Pai cam pe aici bateam si eu, Luana. Daca ne-am insurubat in creier binele intr-un patratel si raul in altul…e cam greu sa transpunem teoria in practica pentru ca la prima incercare, primul gand e : aoleu, dar o fi “bine” ? Bine pe dracu…care bine, al cui bine, pe urma faci un pic de ordine si poate ai sansa sa te prinzi si care ar fi binele tau in toata ecuatia, fara sa faci, in acelasi timp, ceva ce ar insemna rau, macar pentru cei apropiati.
Rutina : daca vreau sa ma omor, n-am decat sa ma rutinez.Chestia e ca nu pot prea mult timp rutinata asa (vorbesc la nivelul vietii de zi cu zi)pentru ca ceva incepe sa-mi urle in creier (cred ca un sistem de autoaparare, ceva) .Dar nici nu pot sa schimb chiar tot…desi, mama ce mi-ar placea sa fac parte din grupul de comando pentru insanatosirea societatii care ar da naibii directorii!!!
July 20th, 2009 at 8:58 am
Anno, eu la nebuni le-am zis ca m-am saturat de ei ca tiganu de pizda ma-sii da nu m-au crezut, au zis ca tre sa fiu nebuna sa renunt la toate beneficiile lor.le-am zis ca eu sint nebuna si intr-o dimineata m=am trezit si de-atunci nu m-am mai dus:)
July 20th, 2009 at 10:08 pm
Din ciclul in tot raul este un bine am sa va povestesc o intorsatura amuzanta pe care a luat-o un accident saptamana trecuta.
De cateva saptamani pe mama mea o framanta o chestie : era musai sa mearga undeva si ea nu voia dar nu putea nici sa refuze. Nu intru acum in amanunte.
Saptamana trecuta, mai exact marti m-am intalnit cu mama mea tocmai cand voiam sa trec pe la ea pt. cateva minute. Dupa ce am schimbat cateva vorbe cand am vrut sa o luam din loc erau niste trepte si inca nici acum nu stiu ce s-a intamplat, mamei mele i-a alunecat piciorul sau a ametit de la caldura sau a calcat in gol dar a cazut iar eu nu am fost destul de aproape ca sa o prind. A cazut asa cum eu in viata mea nu am vazut-o cazand. Pret de o secunda am incremenit apoi cand m-am repezit sa o ridic am constatat ca mana dreapta ii era fracturata. De asemenea si genunchiul arata foarte rau si m-am gandit ca poate i-a sarit si rotula, asa ca am chemat salvarea mai exact SMURD-ul ca la noi asta e cel mai tare multumita lui Arafat . Am avut noroc pt. ca desi initial mi-au spus ca pentru o simpla fractura nu vin, totusi in 5 min. erau acolo. Am stat pana ce a pornit masina si au dus-o si exact in momentul cand masina a disparut in zare mi-a inflorit in minte gandul : ” oh mama, acum nu mai trebuie sa te duci la x ” . Imediat ce ne-am revazut i-am spus, la care ea cu toata durerea pe care o indura a izbucnit in ras si mi-a spus : ” asta de buna seama , si, daca are putin bun simt ar trebui sa vina ea la mine sa ma ajute ”
July 20th, 2009 at 10:18 pm
Stinjenelule, behai eu pe-aici de citeva luni ca omu nu trebuie sa faca ceva ce simte ca nu trebuie sa faca da parca vorbesc pentru mine insami.Cind un om nu vrea sa faca ceva nu e doar hotarirea lui sa nu faca acel ceva si uneori cind trebuie sa nu facem apoi sub o forma sau alta nu facem.Nu-i musai sa ne ripem oasele e suficient sa invatam ca nu putem face ce nu vrem sa facem.Nici cu dinadinsu.Nici cu forta.Nici cu nimic.
July 20th, 2009 at 10:43 pm
Asa i-am spus si eu mamei, ca daca nu vrea sa nu se duca dar ea se tot framanta ca ce scuza sa inventeze. Iaca i-a venit si scuza…