posted by Luana on Jan 29

Intr-o zi am pictat, pe-o piatra rotunda un paianjen mare si frumos. I-am facut si plasa, l-am agatat pe perete. Imi plac paianjenii. Nu-i deranjez nu ma deranjeaza. Ba chiar intr-o vreme avem adevarate conversatii cind ne intilneam prin casa. Nu din cei cu pinze pe la colturi, paianjeni putin mai mari, care-ti sar in cap din tavan, sau de unde vin ei. Nu-s mari de tot, cam cit unghia mea de la degetul mic.

Painjenul pictat e foarte frumos. Maroniu cu galben, cu negru si cu alb. Intr-o seara, acum vreo trei zile mergeam si eu ca omul din bucatarie spre pipi. Cine da coltu iesind din cabinet? Paianjenul de pe piatra mea. Fix de aceeasi marime aproape fix de aceeasi culoare. N-am pictat o tanantula. Cam jumate de tarantula.

Painajenul dadea coltul pe coridor si eu dadeam coltul din bucatarie spre coridor. Paianjenul a facut un salt inainte eu am facut un salt inapoi. El a mai facut un salt inainte, eu am mai facut un salt inapoi. Direct in perete. El a mai facut un salt inainte direct pe piciorul meu. Gataaaaaaaaaa, ma si vedeam intepenita pe masa la patologie vinata si umflata.

Simteam cum sa sufoc de frica si am reconsiderat ideea ca mi-s dragi paianjenii indiferent de marime, forma, culoare,.apartenenta la specie religie sau politica. Painjenul mergea nu mai sarea. Da mergea pe mine. De jos in sus. M-a strabatut in total cu foarte mare atentie pe partea stinga si-apoi a coborit prin partea dreapta. Dupa care a sarit o data pe spinarea lui Goldie care dormea si s-a carat in curte. Am ramas linga perete clantanind discret si infiorindu-ma.

Deh, daca-ti plac paianjenii mi-am facut morala tre sa te astepti si la intilniri de gradul opt. Mi-am trecut in vedere totemurile de pe perete, broasca a venit alataieri, de furnici nu duc lipsa, broasca testoasa vine si pleaca intr-o veselie cind are ea chef, sarpele se plimba ca la el acasa de fluturi mi-e casa plina (nu-s molii) ciori am, ce n-a aparut inca e delfinul dar nu vad cum ar apare un delfin pe usa sau pe geam…

In seara-n care jumatea de tarantula ala s-a plimbat pe mine l-au uns pe Obama. N-am vazut inscaunarea, l-am vazut doar citeva secunde la stiri, in reluare. Avea aceeasi mutra pe care cred c-o aveam eu cind umbla dihania pe mine. Ceva intre surprindere si groaza, ceva de genul “ce vad nu-i adevarat”. Azi dimineata am facut ordine la plante dintr-un ghiveci m-a privit marele paianjen. Ne-am despartit prieteni, in sensul ca eu am sters-o direct in casa. De vorba cu mine insami mi-am zis ca ar fi bine sa fiu mai prudenta-n ce-mi doresc. Fiindca si crocodilii-mi plac.

In aceeasi ordine de idei ma gindesc la Obama. Si el are ce si-a dorit. Poate chiar mai mult.Poate chiar prea mult… Hm.

7 Comments to “Dorinte implinite”

  1. Tizul Says:

    Bre, ce viziuni…
    P-aia, cu Obama, o am si io, nu identica, da’ asemanatoare…

  2. uca Says:

    -generoasã picturea de pãianjen pe-o piatrã rotundã: te-a protejat si te-a apãrat de pãianjenul de pe coridor -,de fapt doar tu te-ai speriat de el, dupã cum spui el era doar curios in cautarea ierbii din grãdinã.
    –mie-mi pare cã GeorgebuschW nu stia cum sã mute guantanamo de sub exigentele apãrãrii dreptului omului, si de aceea , George Busch l-a votat pe Obama.(cine l-a votat pe George Busch, oricum e dintre noii miliardari propusi de criza mondialã)crocodili pictati pe bolovani .vai si-amar

  3. Magus Says:

    insinuiezi ca Obama nu prea vrea dar il obliga cineva si ca e doar o paiata?

  4. uca Says:

    Magus!
    despre prezentza lui Obama la preschidentzia sua , sã presupun cã insinuezi întrebare mie?
    tot ce stiu e cã din octombrie încoace prin intermediul televiziunii, radioului si bãncilor,tot mapamondul a aflat cã banii lumii s-au dus; Toatã lumea asadar , intrând în crizã finaciar-economicã.Dacã Busch a luat personal toti banii lumii pentru a se retrage la pensie onorabil din presidentie, asta mi se pare lucru firesc fiind putere dinasticã ce trebe sã se respecte.Dacã dimpotrivã doar acolitii administratiei Busch au împartit între ei visteriile lumii, asta îmi pare mai complicat.
    Paiate? Asa ceva nu cred sã mai existe la nivel presidential, de la Bresnev încoce deoarece toate presidentiile lumii admit spiritualitatea în anturajul lor: vrãjitorii si magicienii nu suportã termeni asa rudimentari precum a considera omul ca pe-o paiatã .Presedintii lumii însisi îsi dau în cãrti îsi citesc în boabe,s-in cafea, invatã legi de cabalisticã , si chiar dacã nus- decât profesori de legi si de drept, tot au auzit si ei deja de obiceiul unora de a transforma pe altii în paiate , asa cã nu se lasa cu una cu douã, manovrati.
    Obligatie? Pài, da: Noblesee oblige

  5. Luana Says:

    Ba Obama a vreu si inca cum, era vorba sa faca istorie, a facut, acu tre sa vedem pe unde-si scoate camasa.ca deh, america-i tot america.Nu se schimba asa repede indiferent ce pare la o prima vedere.
    Bush a fost idiot in a 2-a lui cadenta.Obama pare idiot din prima.

  6. uca Says:

    ah, america cea mai americã ,este cu mam’ cea neagrã negresã ce-si deplaseazã majestuositatea printre cratitze si tzipã palatinat aprig educând frumos copiii albi ce-i sunt încredintati si-i pe care-i serveste iar ei o adorã .

  7. Luana Says:

    Mama portocalie sau mov poate sa aiba acu america mai ucule ca nimeni n-o mai scoate din rahat.Si-n general globalizarea asta s-a dovedit o nereusita totala.Totul a fost virtual si deh, ca virtualul …america-i cel mai mare conumator si cel mai plin de datorii, acu ca i-a secat si pe-aia globalizatii si-au si ei datorii e pffffffffffff-buuuuuuuuum