posted by Luana on Dec 27
Rutina asta ma omoara. Opt dimineata. In majoritate ma trezesc la opt dimineata.
Cafeuaaaaaaaaaaaaa! Unde-i cafeaua?
Dupa cafea mi se deschide vag ochiul drept. Stingul dormiteaza inca jumate de ora.
Craaaaaaaaaaa craaaaaaaaaaaaaaaaa craaaaaaaaaaaaa! Ciorile au venit la al 2-lea mic dejun. Pe la 6.30 il primesc pe primul. Ma saluta cu ciriituri si scuipat pe geamul de la bucatarie. Mila si indurare dom’le!. Inca o inghititura de cafea, ce naiba. Vad patru ciori in loc de doua. Le dau pastrama. Tipa din nou. Nu le place carnea de curcan. Sictir. Zboara jignite.
Miauuuuuuuuuuuuuuuuuu! Pisica a venit sa-si ia si ea masa de dimineata. Caut halatul. Ii dau bulinele si revin. Goldie ma priveste indignata. Toata lumea maninca si eu nu? Ii dau si ei citeva buline. E prea grasa.
Iar ma trintesc pe scaun. Radio. Cite rachete kasam au cazut la Sderot? Hudna s-a terminat. Adica intelegerea de pace de 6 luni. Pot arunca rachete, cum vor. Noi nu replicam. Sintem demni.
Criza economica mondiala. Toata lumea va muri de foame. De sete. Codrul verde nu pare inclus. N-am codri verzi de brad. Nici cimpuri de matase. E o tara construita pe nisip. Contruim castele de nisip. Concluzie logica.
Un rus sau doi si-au omorit nevestele. O amanta si noul amant l-au omorit pe vechiul amant. Dupa care i-au taiat capul si l-au aruncat la gunoi. Capul. L-a gasit o femeie de serviciu. A inceput sa zbiere. Neplacut. Cineva rinjeste mortal la tine din lada de gunoi. Rusiia stia-s destul de inventivi.
Computerul. Citesc posta de azi noapte. Reclame de la furnizori. Citeva ziare de specialitate. E-mailuri de la prieteni.
Se face tirziu. Ma spal. Ma imbrac cu greu. Iar ma imbrac? Oare de ce? Ma simtem bine-n halat si-n pijama.
Invers.
Suna telefonul.
Pot sa maninc de la …la.. ?
Nu nu poti.
Iar suna telefonul:
La ce ora trebuie sa vin?
Ii spun cu regret.
Reusesc sa ma imbrac.
Telefonul.
Duminica la ora sase aprindem prima luminare de Hanuka. Sint aia de la casa de batirni a lui maica-mea. Mi se ridica parul in cap. A, nu, pardon. Treisprezece ani am aprins prima luminare de Hanuka printre down-syndromi. Nu ca-mi pare rau. Dar prefer sa aprind anul asta printre alt fel de persoane. Nu ma bintuie sentimentele filiale. Sorry copilasi. Dar fara mine.
Astept sa se termine ziua . Numai ce-a incpeut. Numar pacientelele. Numar orele. Astept ziua de miine.
Opt dimineata. In majoritate ma trezesc la opt dimineata.
Cafeauaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ! …
December 27th, 2008 at 9:36 pm
eu am ceva mai nitica hipertiroidie decat tine asa cã beau o ceasca de cafea in timp de o ora -douã in mijlocul lumii, in cafenea scriind in caiet, si desenând .
când locuiam pe tãrâmurile natale ma simteam mai straina si mai singura pe lume decat in aceasta captivanta strainatate, insa pe atunci puneam mult mai multa pasiune in bautul cafelei.
acum dacã îs doar eu cu mine nu beau cafea decat eventual cu lapte;sau inghetzatã de cafea, sau lichior de cafea.
observi cat de hranitor este acest aliment, cafeaua ! doar ce-i spui numele si se umple cerul de boare nutritiva.
nu-ti lipseste decat sa pui sticluta cu tus negru in bucatarie -la indemânã
si sã schitezi vreme de cateva dimineti pedoamnele si domnii ciorile de pe pervaz.
mmmmmmm, ce carte frumoasa va iesi.
du-te duminica acolo pentru ca te-au invitat
te roog,du-te pentru mine
si apoi sa ne scrii ,sa ne descrii.
December 29th, 2008 at 1:09 am
Eu tocmai am renunțat la cafea în favoarea unui tchai latte de iasomie alb. Alb pentru că îl înec în lapte. Noua mea băutură favorită. Tadaaa!
Luana, am uitat să menționez că am am trăit în casă cu o bunică bolnavă de Alzheimer/demență senilă și am un văr primar cu sindrom Down. Eu se pare că nu am gene recesive homozigotate așa de multe…
December 30th, 2008 at 8:40 pm
Mie imi e dor de Luanaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
January 3rd, 2009 at 6:21 pm
@nely – de parcă nouă nu…
January 4th, 2009 at 2:30 pm
Ucule, n-am putut sa ma duc, ce frumos poate sa fie hanuka la aziluld e batrini sariti dupa ce-am facut-o 13 ani sic eva la azilul de down sydromi? mersi dar nu mai am pyuere de loc. Yiroida mea-i in fucntie si face pe nebuna zilele astea, cred ca de frig.sa-i desenez pe ciori ? pai se tot fitiie cum sa-i desenez?Poate-i sa-i lipesc.Da cind m-oi dezgheta ca acu ma simt congelata inca.Moscova, ai uitat? Brrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr vai de capul meu, am plins,uaaaaaaaaaaaaa.
January 4th, 2009 at 2:32 pm
Elise, tocma am baut un ceai de orhidee cu praf de caracatita, credeam ca o sa ma incalzeasca, in final dupa ce am constatat ca-i scirbos de tot am baut o cafea:)))))))))))) Cum poti sa tii in casa un altzheimer multa vreme fara sa turbezi?
January 4th, 2009 at 2:32 pm
Nely, am venit.Sint verde vinata.18 grade.Minus.la Moscova.
January 4th, 2009 at 5:48 pm
Bine ai venit ! M-ai vrei la Moscova ? ha ha ha …Cred ca ti-a trecut!
Doamne, cum sa poti sta in asemenea frig…
January 4th, 2009 at 7:32 pm
Cine ti-a zis c-am vrut? De stat poti sta in asemenea frig.Nu te poti misca, ca intepenesti:)
January 5th, 2009 at 6:05 pm
Cine zice că n-am turbat? Gene bune făcute praf (de caracatiță)
. Evident că traiul cu o bunică alzheimeriță ne-a cam marcat psihic și pe mie și pe frate-mio, plus că taică-mio urla la noi din te miri ce, mai ales la mine, că semănam fizic cu maică-mea care murise și psihic cu toate oile negre ale familiei mamei, evident.
În final am dus-o pe bună-mea la țară când a început să dea semne de violență. A îngrijit-o soră-sa cum a putut, și au murit octogenare. Altă variantă nu aveam. Nu existau case de alzheimeri în zonă, iar ospiciile erau mai bine nu.
January 5th, 2009 at 7:25 pm
N-ai grija maica-mea ma uraste ca semen cu taica-meu si cu tot ce vede ea ca fiind oiae verde,neagra sau pistruiata inclusiv toate relele din lume si mai ales pacatele.Inca nu mi-am revenit psihic din trauma cu boala ei mai am asa fulgeraturi in cap.Cum i se schimba dom’le figura ca-n doctor jeckel si mister hyde e de necrezut pina si pentru mine.Tot ca voi am dus-o la azil cind a inceput sa devina violenta efectiv nu se mai putea in special ca nimic, dar absolut nimic n-o calma.Nu exista medicamente pentru asta.
January 6th, 2009 at 9:22 pm
Luana, daca-i k la mine, treaba e mult mai complexa; cand crede ca-s de lauda, muma isi gaseste o ascendeta prin neamu’ ei, cu care sa ma compare; cand nu, evident ca seaman nenorocitilor de la batranu’ din neam!
January 9th, 2009 at 11:27 am
Tizule, cind copilu face tampenii e ” al tau” cind face chestii bune e al meu.Asta e deja clasic.La mine nu conteaza ce fac tot aia-i, sint fata lui tata.Maica-mea nu-mi iarta mie ca m-a facut cu tata.Dar e absolut problema ei si nu a mea:)