Un bocanc in gura

posted by Luana on Dec 11

Madam de Pompadur ma studiaza demna si melancolica din nisa ei alba. I s-a construit special in perete, si-a fost depusa acolo cu deosebit respect. Madame de Pompadur a avut o viata aventuroasa. Un bronz frumos cam de jumate metru inaltime si cintarind mai mult decit oala mea vrajitoaresca de fonta care si-aia are o tona. In Romania a ajuns din Italia si-n Italia a ajuns din Franta, nu stiu cind a fost facuta dar e oricum o statuie clasica, are toate organele la locul lor: capul nu-i intre tzitze, miinile nu-s in loc de picioare si desi nu se vad decit conturate prin rochie picioarele-s la locul lor.

Ca si cocoseii falsi,madama are-o istorie familiara demna, de-aia a fi fost tirita peste tot, tata refuzind sa se desparta de ea. In Romania locuia pe-o masa imensa, neagra dintr-un lemn greoi, ca sa miste masa trebuiau patru oameni, de-aia fusese instalata in cerdacul din spatele casei, cerdac acoperit unde familia-n plen minca verile.

Madama statea-n mijlocul mesei. Era manevrata cu grija ori de cite ori se punea sau scotea fata de masa ,era stearsa de praf cu delicatete si vai de capul cui o brusca sau muta cu un centimetru macar. Masa cea neagra era patrata, oribila, avea un picior in mijloc si din punctul meu de vedere nu era buna de nimic, nici macar nu te puteai ascunde sub ea.

Dar tot era buna la ceva. Sa vad cum era facuta. Parea sa n-aiba nici o imbinare nici un cui nici nimic. Dar pina si mintea mea de copil n-a acceptat ideea ca ceva asa mare putea fi facut dintr-o singura bucata. M-am bagat deci sub masa si-am inceput sa scotocesc. In final am gasit tot felul de cepuri de lemn si de metal; am incercat sa le sucesc, sa le invirtesc. Nimic.Intepenite una cu masa.

Piciorul era cel mai interesant, sub forma de stea. Si era deosebit de placut la pipait. Tot mingiind lemnul cald am dat de doua mici iesituri inafara. Am apasat pe una si-am auzit crrrrrr, am apasat pe-ailalta si iar crrrrr, dar nimic nu se misca. Am apasat de amindoua si-am auzit ceva scirtiind dar iar nimic nu s-a miscat. Logic era sa se miste.

De ce nu s-a miscat? Am scos capul de sub masa, piciorul parea ca se termina deasupra fix sub scaunul lui madam de Pompadur.Am mutat-o mai incolo pe madama, tata si mama nu erau acasa deci puteam sa ma joc, daca ar fi fost prezenti iar ma ciomageau pentru distrugere de bunuri familiale. Am apasat si masa s-a deschis unde era piciorul. O gaura de cca.20 cm.

Normal ca mi-am bagat nasul inauntru, deja ma obisnuisem cu pocniturile-n frunte de la ciocuri de pasari (aveam curiozitatea sa caut prin cuiburi si daca pasarea era acasa ma pocnea temeinic) imi prinsesem de nenumarate ori urechile-n diverse gratii si imi strivisem degetele, asa ca mari surprize nu puteam avea dupa mintea mea. M-am uitat deci in gaura si am vazut ca e ceva, dar nu vedeam ce este asa ca mi-am bagat mina pina la umar, imi lipseu cam 10 cm in lungime. Era ceva groaznic sa ai uns secret la indemina si sa nu poti ajunge la el. Inadmisibil!

M-am dus la tata-n cabinet, acolo era salvarea mea eterna, avea tot felul de scule, am gasit o pensa ciupitoare lunga, aia se deschide si se inchide pe zimti deci nu era pericolul sa-mi cada obiectul inapoi.Am bagat mina cu pensa, am gemut de durere, masa ma taia la subtioara da am reusit.

Ce era inauntru era deosebit de greu dar cind ii intra nebunului ceva in cap nu poate sa renunte. Iar m-am scremut si-am tras afara. Era o punga lunguiata de culoare indefinita legata la gura. Cind am sucit-o si-am invirtit-o zornaia cumva. Am dezlegat saculetul am rasturnat continutul. Pfffff, dezamagire. Nimic interesant. Numa niste monede, vreo cinspe monede aurii.

Ce-mi pasa mie de chestiile astea? Vroiam ceva palpitant, o mina de mort niste ochi scosi, inima reginei Maria, orice altceva decit niste monede galbene nenorocite. Dezamagirea n-avea nici o legatura cu bataia pe care urma s-o primesc pentru scociorire, am legat punga la loc si-am plecatsa studiez altceva. Vremea a trecut si ai mei au divortat, masa neagra cu madam Pompadur pe ea a ramas unde era, mama n-a putut s-o care.