Un bocanc in gura

posted by Luana on Nov 21

In vreme ce mama se ocupa de chestii marunte ca autopocirea si aranjatul de mici farse locale tata era socotit in familie pericol social. Nota tot ce se intimpla, tot ce vedea tot ce auzea. Facea experiente cu explozibile in casa si batea pe toata lumea iar pe cine nu reusea sa bata il santaja cu ce notase. Astfel era imposibil de pedepsit de expmplu, daca Porumbita ii spunea ca n-are voie aia si aia fiindca a facut aia si aia tata ridea scotea carnetelul si-i zicea: ” zau, atunci ii spun lui tata ca-n ziua aia si aia te-ai pupat in laborator cu tehnicianul”.

Nu stiu care dintre ei doi, tata sau mama erau mai periculosi insa mostenind de la amindoi citeva parti bune aveam toate sansele sa ma dezvolt ca atare si-o si faceam bine nefiind in fond supravegheata decit de servitoare ai mei fiind mereu ocupati cu primiri de oaspeti, plecari peste tot munca si vizite.
Nu luau in seama tampeniile mele decit cind erau magnifice, cind putzeau fiidca ascundeam hoiturile patologite sub pat si vara-mea Liliana sau vara-mea Adriana se innecau de duhoare, cind urlau oamenii lipiti de buda sau cind, dupa ce mai uitam prin geamuri ori gauri de cheie incepeam sa urlu ca tanti cutare si-a scos chilotii si s-a trintit pe pat cu nenea cutare (nene care nu era nici sotul si nici logodnicul).

O data chiar am luat o bataie fiindca stind la masa de seara am declarat: “Arde ADAS-ul”, asta, adica ADAS-ul era o casa de linga noi, adica era sediul ADAS-ului care nu mai stiu ce era. Toti au fugit sa vada ce se intimpla si ADAS-ul nu ardea, au revenit si m-au pocnit pe baza de minciuni si inventii. ADAS-ul a ars intr-adevar dar numa a 2-a noapte, se aprinsese ceva nu se stie ce sau cineva uitase ceva aprins, oricum eu iar am luat citeva palme sub acuzatia ca am dat foc la ADAS ceea ce n-a fost adevarat; dar nici dupa ce s-a aflat adevarul nu mi s-au cerut scuzele de rigoare. Cind insa tata m-a intrebat de unde-am stiut c-o sa arda ADASul si i-am zis c-am vazut in pahar mi-a mai tras o laba, asa ,ca sa fie.

Alta data in salonul plin de musafiri stateau la mesele de joc barbatii de-o parte si femeile de alta parte. M-am dus la tata si-am inceput sa-l trag de mineca disperata:
” Moare tanti Berindei”, am urlat, moare tanti Berindei…. Pirntesa Berindei cu domiciliu obligatoriu in tirg traia-n concubinaj cu un avocat fost procuror de Cimpina sau Arges, o bestie care-o batea de-o stingea si-i minca bijuteriile din spusele mamei.

Toti s-au intors sa vada daca moare printesa Berindei dar printesa nu murea de loc, dimpotriva, bea linistita lichior si minca prajituri. A murit de infarct numa a 2-a zi dimineata insa n-am mai putut fi acuzata ca am omorit-o dar am fost intrebata de unde-am stiu. La care am ridicat din umeri si m-am carat pe gardul gradinii sa nu mai iau o scatoalca.

Servitoarele si argatii erau mai sensibili la ce spuneam si incepusera sa ma intrebe din cind in cind daca sa faca aia ori aia. La inceput le-am spus ce mi se parea ca-i bine dar cind am vazut ca ma folosesc am inceput sa cer servicii contra dezvaluirilor de exemplu aranjatul camerei sau lustruitul pantofilor. S-a prins mama de faza si iar am luat chelfaneala. Dar in final si mama a cedat, era intr-o iarna cind a facut o sarcina extrauterina. I-a pleznit trompa apierdut o gramada de singe si-a zacut intre viata si moarte o buna bucata de vreme.

Intr-o dimineata m-a dus direct la Maria servitoarea si i-am zis sa gateasca fasole uscata cu carne. Maria m-a trimis la plimbare dar am plins doua ore ca mama vrea sa manince fasole uscata cu carne si sa facaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Satula de zbierete desi primise de la tata meniul mama fiind la spital Maria afacut si fasolea aia nenorocita numai sa aiba liniste. Cind fasolea a fost gata m-am dus la tata si-am cerut sa mergem la spital cu fasolea. Tata s-a incruntat la mine a strigat la mine m-a fugarit prin casa dar eram asa de hotarita sa ma duc la spital cu fasolea ca mama vrea fasole incit n-a avut incotro a luat fasolea m-a luat pe mine de-o aripa si-am mers la spital.

Mama a mincat fasolea cu lacomie dupa care a intrebat ca de unde-a stiut tata ca ea de doua zile viseaza numai la fasole cu carne si-i era o pofta nespusa. Eu n-am stiut a ridicat tata din umeri, nebuna de fiica-ta a stiut. Mama a cazut pe ginduri cu lingura de lemn in mina ( traditie de familie, fasolea se minca la noi din strachina de lut cu lingura de lemn si se zdrobea ceapa cu pumnul).
S-a aruncat in partrea Aye-i a spus.

La toate insistentele mele n-a reusit sa scot de la ei cine-i Aya asta si ce face ea. Nimic mai mult decit ca Aya s-a nascut negra intr-o familie de evrei nemti albi de tot. Aveam insa sa aflu in direct cine-i Aya anul trecut, intre timp am uitat-o si viata a continuat in ritmul ei zgiltiit uneori si lin alteori. Viata incepuse sa se puna cu dalta pe mine. Cred ca de pe vremea aia m-am sculptat cu un picior bine infipt in pamint si altul infipt intr-un nor aiurit; pozitie incomoda si indecenta in special pentru cineva de la care toata lumea se astepta sa creasca o lady adevarata.
Si-s sigura ca nu la lady Macbeth s-au gindit.