posted by Luana on Nov 27
Azi mama a avut cam un sfert de ora de luciditate.
O sa mor zice.
Si eu o sa mor.
Da, dar eu o sa mor inaintea ta. In vocea ei se aude o nuanta de regret.
Preferai sa fie invers? o intreb.
Nu, raspunde, isi muta privirea-n alta parte.
Faci multe pentru mine, sint mindra de tine, de cine esti de cine-ai ajus, ma scoate din sarite ca nu mi se datoreaza mie nimic din asta. Totul e de la taica-tau. Il urasc pe taica-tau de moarte. Cind ma uit la tine-l vad pe el si te urasc si pe tine. Stiu ca nu e drept, dar n-am ce face.
Ai ce face, ai fi avut ce face; zic, dar ti-e mai comod sa-l urasti pe el sa ma urasti pe mine decit sa te urasti pe tine. Si nici nu-ti sta in fire.
Si tu ma urasti, asa-i?
Nu, dimpotriva,mi-e mila de tine. As zice chiar ca te iubesc in felul meu. Dar nu ca pe-o mama. Nu ca pe-o prietena, te iubesc asa, fara sa pot explica in ce calitate. Poate daca modul de reproducere era un sac intr-un copac as fi pastrat sacul ala intr-un dulap, cu sfintenie. Ce-s mamele-n fond?
Ce-s copii-n fond? ma intreaba mama.
Nu stiu .Copiii sint cineva pe care-l nasti din dragoste si-apoi ii iubesti toata viata ta.
Deci eu sint o anomalie, se mira mama.
Nu stiu, nu-s in masura sa te judec. Poate.
Privirea mamei se schimba. Redevine mister Hyde. Brusc intreaba:
Unde-i haina mea de blana, aia pe care mi-a cumparat-o mama de la Paris?
La dracu e, a ars impreuna cu casa de la Galati, ai uitat?
Care casa de la Galati? N-am nimic cu Galatiul. Eu sint frantuzoaica.
Si eu sint arhiepiscop.
Ba nu esti incepe mama sa rida.
Nici tu nu esti, rid si eu.
Pepi se trezeste.
Buna dimineata.
Fie si buna dimineata desi e 6 seara.
Ce bine ca te-ai trezit, mama! spune maica-mea. Hai sa bem o cafea. Da sa sara din pat.
Sezi blinda ca iar iti rupi ceva-n tine.
O ajut sa coboare, Pepi vine si ea in sala de mese, o rog pe infirmiera sa le faca o cafea.
Asta-i sora mea Yvonne ma prezinta mama cind infirmiera aduce cafelele.
Ba e fiica-ta zice Pepi.
Ba e sora-mea, idioata ce esti se repede maica-mea.
Privirea i se schimba din nou. Devine rece si cruda. Ii urmaresc gindul si iau cana de cafea. O iau si pe-a lui Pepi. Mama ridica pumnul, are-o privire de nebuna violenta si vrea sa ma pocneasca-n plina figura. Ma dau cu scaunul inapoi juma te de metru si-o privesc sa vad ce face. Incepe sa injure cumplit, pe romaneste; sfinti, dumnezei, organe sexuale zboara-n toate partile.
“Respecta-ti parintii,respecta-ti parintii ” imi repet ca o mantra. Pentru ce sa-i respect? imi raspund singura si-mi vine sa ma scol de pe scaun.
“Nu face rau nu face rau nu face rau unui bolnav” vine cealalta mantra. Hipocrate e mai puternic decit dragostea filiala. Ma ridic si plec.
Curva blestema o aud pe mama strigind in urma…
…si nu ne duce pe noi in ispita…
November 28th, 2008 at 3:29 pm
cat de trist…
zile mai bune tie si mamei tale
November 28th, 2008 at 3:38 pm
Multumesc nelly, zilele mele-s bune.Cred ca si ale mamei.Nu stiu.Cred c-am obosit sa vreau sa aflu de fapt.
November 30th, 2008 at 5:49 pm
Ma gasesc, la trei ani de la moartea mamei mele, la fel de vulnerabila si trista de parca ieri s-ar fi intamplat tot.
Nu pot uita nicio secunda din ceea ce am trait cu ea si langa ea in ultimele ei 6 luni si jumatate de viata.
Uneori, cand durerea mea e prea mare, simt cum incep sa innebunesc. Ceva din mine nu mai poate duce nicio clipa drama asta si ma las, e drept doar pentru cateva ore, furata de starea buna de a nu mai fi rational. Nebunia controlata…concept vechi, foarte vechi….
In astfel de momente, practicarea nebunie controlate este singurul lucru care ma opreste de la “a ma opri “.
Imi vine sa ridic capul spre cer si sa urlu…si ce?!
Daca acolo nu e nimeni care sa auda…?
Si urletul meu se transforma intr-un suras tembel, idiot, irational….intro respiratie lunga si chinuita…”mai pot duce asta inca o zi, mai pot. Stiu eu…”
Stiu pe draq’ ghem…nu stiu nimic, doar sper sa mai pot!
Ne este dat sa trecem prin stari sau situati atat de aberante, atat de inumane… atat de nedrepte.
Ce este drept si ce este nedrept fata de noi?! Preconceptii…
Ce este drept si ce este nedrept, indiferent de noi?! Ironii…
Nu ma ajuta sa-mi spuna cineva “stiu cum este”. Nu pentru ca nu as crede, ci pentru ca nu-mi micsoreaza durerea. Doare la fel, oricata lume ar sti exact cum este.
M-as vaita ….nu fac asta niciodata! Nici acum nu fac asta!
Acum doar ma plang pe mine cea ramasa sa se impace cu DECIZIA.
Cu semnatura… “ca sa poata muri, trebuie sa semnati” !
Ca sa pot eu muri, am sa fac intr-asa fel incat sa nu fie nimeni pus in situatia de a semna!
Imi doresc din suflet sa fie omenirea de acord cu eutanasierea. Sa uite de
“cine-cui” a dat viata intr-un inceput si sa accepte idea ca nu mai esti om daca depinzi de aparate.
Moartea nu are nimic maret in ea!
Este umilitoare, degradanta, josnica….
Moartea nu este eroica!
Nici macar pe campul de lupta al vreunui razboi….inutil.
Ma gasesc la fel de vulnerabila si neputincioasa ca acum trei ani!
Mi-ar fi mai usor daca nu as fi fost niciodata….mi-ar fi trist sa nu fi fost….
In nebunia mea, mai mult sau mai putin controlata acum, iubesc atat de mult!
Tot… toate…
cearta-ma si iarta-ma Luana!
November 30th, 2008 at 8:24 pm
@uculet: Da, si eu sunt pentru eutanasiere. Luna asta, unchiul meu, fratele mamei mele, a murit in ziua in care bunica mea, (care a murit anul acesta in mai) ar fi implinit 90 de ani in chinuri pe care nu le pot descrie aici si pe care le-a suportat cateva luni bune, de cancer la prostata.
Si inca ceva, prea multe cimitire, de ce nu ne incineram? Mi se pare mult mai igienic.
November 30th, 2008 at 8:38 pm
Ooooooooof Nely, cind vad ce se intimpla cu mama hotarirea mea-i la fel.Niciodata nu voi da spectacolul asta copilului meu indiferent care-i pretul.Niciodata.Cind inca era intreaga mama mi-a zis ca s-o ajuta sa treaca dincolo. I-am spus ca eu nu pot face asta, dar avea la indemine toate mijloacele s-o faca.Doua cabinete pline d emedicamente.N-a facut-o, acum a si uitat c-a vrut s-o faca si traieste-ntr-o lume care nu-i cere sa moara nu-i cere sa traisca nu-i cere nimic.de fapt sint bucatele de lume.
Sa te cert? la ce sa te ecrt ca esti om? Stii, cred ca-n situatii de-astea cind ai de semnat ceva tre sa semnezi acel ceva, iar pentru noia stea care-am primit lectia e bine sa nu punem dragostea nicicui la incercare.Pentru aia am fost la avocat.Ce-o fi sa fie eu nu vreau nici sa-mi sufle aer in cur nu vreau nisi sa ma invie sub nici o forma.Chiar si moartea merita respectata cind vine nu gonita ca nu-i un dusman.
November 30th, 2008 at 8:40 pm
Stinjenel, oamenii se tem de moarte, unii, altii-s buni crestini sau buni evrei si religia nu-i lasa sa se sinucida, ca trebuie sa sufere pina la capat.Dar mai mult sufera cei din jur cind nu pot ajuta. Euthanasia-i un cutit cu doua taisuri.
Care din voi a apucat vreaodata sa promita cuiva, ca daca boala nu se vindeca ajuta pe acel cineva sub orice forma?
Da, sint prea multe cimitire.Mult prea multi morti sub pamint.
December 1st, 2008 at 7:08 pm
Nu ma ajuta sa-mi spuna cineva “stiu cum este”. Nu pentru ca nu as crede, ci pentru ca nu-mi micsoreaza durerea. Doare la fel, oricata lume ar sti exact cum este.
Da…stiu cum este…
December 1st, 2008 at 7:11 pm
Adica asa am vrut sa scriu:
@uculet:
“Nu ma ajuta sa-mi spuna cineva “stiu cum este”. Nu pentru ca nu as crede, ci pentru ca nu-mi micsoreaza durerea. Doare la fel, oricata lume ar sti exact cum este.”
Da…stiu cum este…
December 2nd, 2008 at 7:50 pm
Stanjenel, Stanjenel, acum am vreme nitel de o replica un pic.
Eutanasia e de fapt un procedeau de a admite oficial crima.
de ce ? deoarece a permite prin lege omorirea este ca atare o lege criminala.
Aplicarea eutanasiei nu alina durerile ci doar scurteaza viata.
Constiinta faptului de a admite eutanasia formeaza vicii in gandire , adincindu-se confuzii , mentalitate erodandu-se in erori , rezultand absenta eticii profesionale.
Bolnavul sufera -, medicina are de procedat la tot , tot ce se poate, si inventa tot ce inca nu se poate, pentru a vindeca,pentru a alina suferintele , pentru viata.
asa cã:
Nu sunt absolut deloc de acord cu eutanasia;
December 2nd, 2008 at 10:42 pm
@uculet
stanjel cred ca ne-a confundat…
@stanjenel
eu sunt Nely si ma bucur sa te stiu. uculet este faptura acea minunata care ne lasa din cand in cand sa-i vedem lucrarile
@uculet
sunt de acord cu ceea ce ai scris mai sus. este o forma ce admite oficial crima. poate crea vicii in gandire. sigur.
dar mi se pare cinstit ca, in situatiile in care esti in deplinatatea facultatilor mintale, sa poti decide tu (purtatorul de infern) daca mai este cazul sa lungesti agonia. cand ai o boala in faza terminala, metastaze…etc, cand ti se spune clar ca medicina nu mai poate face nimic decat sa-ti mai ia din durere o zi, DOAR UNA, gasesc ca ai dreptul sa decizi asta. cred ca iadul interior este mult mai cumplit decat durerea fizica. pe asta fizica o mai pacalesti, pastile sau droguri de genul asta, dar sa fii lucid pana in ultima secunda a vietii, sa mori prea tanar pentru a fi impacat deplin cu asta….uneori e prea mult.
December 5th, 2008 at 4:42 pm
@Nely & uculet: da intr-adevar, v-am confundat, scuze, tot timpul sunt pe fuga.