posted by Luana on Sep 18
Primul pe care tata l-a adoptat, dintre muncitorii români a fost nea Marin, oltean de origine, lucrase la nu ştiu ce fabrică şi vroia neapărat să-şi construiască case, pentru fată şi băiat, sau să cumpere apartamente, şi să-şi cumpere pământ. Mijlociu de statură şi repezit, nea Marin se pricepea la construcţii exact cât mine, în sensul că ştia cum arată o casă pe dinafară, dar cum ajunge-n stadiul ăsta era o problema de logica. El trebuia să pună placi de dracu ştie ce pe jos, în mod normal, plăcile alea trebuiau să fie drepte, aliniate una după alta, şi mai ales paralele cu ceva.
La nea Marin paralel cu ceva era că fiecare placă să fie paralelă cu ea însăşi. Nu era nevoie să fie cumva aliniate şi mai ales, era necăjit de tot când uşa se dădea oponentă gândirii lui şi apărea cumva strâmbă în ansamblu. După ce-a reparat podelele alea de vreo cinci ori a zis c-a prins shpielul şi tocmai atunci au venit din România ăia de se pricepeau la plăci şi pe nea Marin l-au trecut la instalaţii. Aici a fost mut mai simplu, o ţeavă intra în alta, numai că, după ce alţi specialişti au reuşit să racordeze instalaţiile, după ce-au explodat ţeava de apă principală de circa 15 ori, la blocurile unde nea Marin a fost instalator, apa curgea ca un fenomen al naturii, adică iese din chiuvetă în sus, nu cum s-ar cuveni, pe ţeavă în jos.
A fost foarte mirat când i s-a zis că ţeava principală urma să fie curăţată de nişte bolovani, astfel s-a terminat şi educaţia de instalator a ţăranului român. Se tot plângea tatei la un pahar cu apa, adică tata bea apă şi nea Marin vin, că de fapt nu înţelege ce vor ăştia de la el, el se pricepe să are, să semene şi tot restul, că de ce nu-l trimit ăia în agricultură. Tata a zis că-i aranjează el în agricultură şi-a vorbit cu un amic de avea sere şi l-a luat pe nea Marin în agricultură.
După o zi de plantat stropitori pe câmp, în soarele deşertului, nea Marin a decedat parţial şi-a revenit în centrul ţării declarând că jidanii îl persecută, ca porcii din guvernul român au făcut un tratat secret cu porcii din guvernul israelian şi că planul este de exterminare a tuturor celor care vor să cumpere, sau să intre-n posesia pământului din România, că să vină jidanii, să-l cumpere pe tot şi să stăpânească biata ţărişoară iarăşi ca înainte de comunism în capitalismul întunecos şi odios. Astea toate i le-a zis tatei. Tata, placid l-a rugat sa elibereze terenul, nea Marin, care şi-a dat seama că a luat-o razna rău de tot şi-a cerut scuze dar de plecat a plecat şi n-a mai revenit.
Mama a reînceput predica şi iar s-au adunat doamnele fine-n salon să-l caute pe tata de păduchi. Tata când e nervos are obiceiul să arunce lucruri. Că mereu are-n faţa lui o masă cu cărţi noi pe care urmează să le citească şi sunt cam 20 întotdeauna, că citeşte-n jur de trei de-odată, a început să le ia pe fete la tir cu cărţi, şi culmea că le-a nimerit. După ce-a făcut nişte observaţii simţite la curvetul gălăţean, bucureştean şi brăilean, care-au fost distinsele la vremea când mai făceau parte dintr-un regn anume şi-aveau apartenenţă sexuală, le-a dat şi pe ele afară din casă pe urmele lui nea Marin faţă de care a declarat că are mai mult respect, fiind el un antisemit care se manifestă nu o madamă care sapă societatea în însăşi sânul ei, ca ăla din “Ciocoii vechi şi noi”, Dinu Păturică. Da mătuşile dârze dom’le, nu s-au lăsat.
Atunci tata a lăsat arsenalu’ livresc de-o parte şi le-a luat la bani mărunţi, stil bunica Coropişniţa şi bunica Porumbiţa de la care luase lecţii o buna bucata de vreme.
Auzi tu Ella dragă, ia adu-ţi tu aminte cum te-ai dat în lanţuri cu peizanu’ la băi la Bălteşti acu nu ştiu câte zeci de ani ? Că, deh, ţi-era bărbatu’ la canal şi erai în criză de hormoni, după ce i-ai tocat pe toţi din târg şi i-ai declarat neputincioşi. Nu te da cu mine madam aia de la Lourdes de-a văzut-o pe sfânta fecioară că io am memorie şi te fac de râsu’ clubului. Punct ochit punct lovit. Ella s-a pliat şi-a tăcut.
“Şi tu Drago uiţi tu din ce rasă era advocatu’ de te-ai măritat cu el şi l-ai adus în ţara sfântă de-i scoteai pe nas că-i ţăran ori de câte ori te prindea cu câte unu’, altu-n alcov şi te ciomăgea temeinic ca-n Bistriţa Năsăud la glie ?” Si Draga a scos steagu’ alb cerând pace.
“Acu’, a declarat tata, am de citit, căraţi-vă că m-am săturat de behăitul vostru. Nu-i frumos ca n-aveţi memorie fa tâmpitelor, ţăranu-i talpa ţării”.
“Fleoşc” a comentat mama.
Tata a fulgerat-o din ochi. Pe-asta n-a prins-o cu mâţa-n sac, şi, chiar dacă ar fi prins-o nu era să se facă de râsul lumii declarând cu voce tare că-i un idiot. A mârâit numai că ar fi mai bine pentru ea, ca femeie serioasă, să tacă din gură şi să nu dea putorilor apă la moară, la care mama, într-un acces de sinceritate a declarat că dacă el nu le-ar fi dat … sex când erau tinere nu şi-ar fi luat-o acu’ în cap să latre la ei în salon. Touché. Tata a amuţit şi el.
Leave a Reply