posted by Luana on Sep 11

5

Societatea era deja foarte “variată”, sectoristul împreună cu foştii, medicii evrei şi medicii români, ţăranii şi cei care erau pe cale de-a deveni neţărani sau mai degrabă orăşeni şi habar n-aveau cum s-o facă … Viaţa nu era rea de loc, adică nu-mi amintesc s-o fi dus greu, sau cineva din jurul meu ori din cunoştinţe să fi murit de foame-n perioada aia mai rău decât ar fi murit de foame după 40 de ani de comunism, înclin să cred chiar, că o duceau mai bine.

“Foştii” nu erau de loc aşa cum îi arată Călinescu, nu şi-au vândut majoritatea lucrurilor la talcioc ci, majoritatea lucrurilor pe care burghezia-n devenire le cumpăra erau din cele furate de la “foşti”, fiindcă ei, fuseseră scoşi din conace şi palate cu foarte puţine lucruri, aproape cu nimica. Acest nimica nu includea aurul şi bijuteriile.

Era prin oraş o prinţesă – nu Negruzzi, alta – care, după ce soră-mea mai mare s-a măritat şi i-a venit bâzdâcu să-şi lase bărbatul şi să fugă să se facă artistă la Bucureşti, i-a crescut copilul, parcă era o Sturza, sau Berindei, şi se purta ca atare, dar nu era de loc jigărită. Era rrromâncă mândră şi demnă, mânca la masa lui taică-meu, creştea plodul soră-mi evreica, plod evreu şi el da asta n-o împiedica să facă mutre şi să vorbească de “jidani” ori să-i vrea pe legionari la putere.

Maria îi mai scăpa câte-un polonic în poală şi-i atrăgea atenţia că se prosteşte şi-şi revenea, dar scuze nu-şi cerea nici de-a dracu.

Pe măsură ce fosta burghezie – burghezo-moşierime! – se dezintegra la fel ca ţăranul român, noua burghezie începuse să înverzească pe meleagurile române şi să prindă puteri. Erau nişte tipi “foşti” de-ăia, nu foşti -”foşti”, ci “foşti talpa ţării”, care uitaseră că au mamă, că au tată si patrie-adorată, puşi numai pe furturi, turnătorii şi îmbogăţire.

Evreii din oraş începuseră să se care în Israel, şi-aşa peste noapte te trezeai că cutare sau cutare a dispărut de la jocul de cărţi. Sectoristul primise ceva grad mai mare şi nevasta-sa se dădea doamnă, dar tot îi copia rochiile mamei şi venea s-o întrebe cum se găteşte aia sau aia când avea musafiri de la judeţ sau de undeva de prin poliţia superioară.