posted by Luana on Sep 8
Azi a venit din nou pacienta. a intrat pe usa c-un aer de zombit.era cam verde la fata si cind am intrebat-o ce-are mi-a zis ca n-are dispozitie. S-a trintit pe canapea si-a inceput sa raga imprastiind lacrimi in toate partile ca o stropitoare.
Cum problema mea e sa aflu printre altele de ce n-are dispozitie am intrebat-o-n tampenia mea ce s-a intimplat iara. S-a catarat pe mine si mi-a udat toti umerii..Mi-a zis ca ala, tipul ei s-a urcat azi noapte pe ea si-a facut treaba si iar a lasat-o cu ochii-n soare. Read the rest of this entry »
posted by Luana on Sep 8
4
Bunica, era antisemită, ca orice evreu care se respectă. Si nu ascundea de loc treaba asta. De parcă era singura evreică de pe pământ. Când se ducea-n piaţă, şi asta o făcea elegant sărind gardul fiindcă-i era lene să facă un ocol de câţiva metri, majoritatea vânzătorilor de la aprozar erau evrei, bunica voia roşii pentru ciorbă de roşii. Nu avea încredere-n Maria şi se ducea singură. Evreul care vindea, trebuia şi el săracul să vândă şi roşiile stricate. Bunica nu voia. Ala i-a pus în cântar o grămadă de roşii bune, şi una mare de tot stricată. Bunica a scos-o, ăla a pus-o înapoi. Bunica a scos-o, ăla a pus-o înapoi. “Auzi tovarăşul jidan, a zis bunica, eu nu vreau roşia aia”, “ba vrei”, a spus tovarăşul jidan. “Ba nu vreau roşia aia”. Si tot aşa, scoate roşia, pune roşia. Până la urmă bunica s-a enervat total, a luat roşia şi i-a dat cu ea vânzătorului în cap, recitându-i şi proverbul ei adaptabil la orice situaţie, “jidanul care nu-şi păzeşte pielea ia o roşie-n cap”. Read the rest of this entry »
