posted by Luana on Jul 17
Rindurile de mai jos, de la dreapta la stinga si de la stinga la dreapta sint un omagiu tuturor Mariilor, Rozelor, Marghioalelor si Manutelor, tuturor Ionilor sau Fanicilor, tuturor romanilor tiganilor ungurilor care mi-au imbogatit si inveselit copilaria,mintea si sufletul. Indiferent in ce religie m-am nascut m-am nascut in Romania si asta-i unul din cele mai bune lucruri care mi s-au intimplat in viata.
Ma doare-n cur daca suna patetic ,cind am plecat de-acolo am plecat cu tot ce-am devenit mai apoi sau mai corect tot ce-am devenit mai apoi e asezat frumos pe temelia povestilor intelepciunii a oamenilor a locurilor a pamintului a copacilor a pasarilor si-a tot ce inseamna Romania.
Taranul Roman nu-i terminat .
posted by Luana on Jul 17
Ţăranul român (2005)
Capitolul 1
Toată lumea descrie ţăranul român. Dar nu cel din Grigorescu sau Aman, cu iţari, cu fote şi tot harnaşamentul, ci bietul ţăran român ăla cu palmele crăpate de coarnele plugului, de sapă, de hârleţ, de vânt, ploaie şi alte intemperii.
Din nefericire, cunoştinţa mea cu ţăranul român s-a făcut târziu de tot şi, în special prin intermediul servitoarelor, câteva una după alta, şi, la sfârşit una singură pe-o perioada îndelungată. Prin anii ’960 şi ceva, când am devenit conştientă că există, adică o anume pătură socială, ţăranii erau deja bine cotonogiţi, băgaţi cu sila-n gospodăriile alea colective, lăsaţi în curul gol, la prima vedere. Deşi cei care veneau la tata să-şi scoată dinţi sănătoşi şi să-şi pună de-ăia de aur nu păreau de loc în curul gol, ci dimpotrivă. Dar mă rog, să zicem că era şi-o parte de ţărani în curul gol şi ăia nu mergeau la dentist. Read the rest of this entry »
